Welcome to our store!

Filtreaza

Parteneri

 

 

EBooks - Lucrari in format electronic

Psihologie judiciara si Penologie: Cărţi, Lucrări de specialitate, Lucrari in format electronic, Lucrari in format tiparit, ebooks - Librarie online - Documentare online
Grid view

Carti la PRET PROMOTIONAL

Produse

Personalitatea infractorului recidivist

Personalitatea infractorului recidivist

Personalitatea se prezintă sun forma unei piramide biotopologice a cărei bază este formată de ereditate, cele patru suprafeţe fiind formate din amprenta morfologică, de temperament, caracter şi inteligenţă, vârful piramidei constituind sinteza globală a personalităţii.

 Personalitatea şi mediul formează o totalitate funcţională, iar atunci când unul dintre aceste elemente se schimbă, se modifică şi această totalitate funcţională. Cercetarea personalităţii infractorului este o activitate complexă şi complicată, în profilul psihologic al oricărui individ uman, implicat în infracţiune, se împletesc atât calităţi pozitive, cât şi calităţi care îi caracterizează apartenenţa la un anumit grup social, cel al infractorilor.

Calităţile psihice ale oricărui om nu pot să-l sortească fatal la realizarea rolului social de infractor. Dar există anumite particularităţi psihice, precum şi factori sociali, care îi determină profilul psihologic şi orientarea comportamentală; acestea sunt analizate atunci când vorbim de personalitatea infractorului. Astfel, personalitatea infractorului reprezintă o sinteză a componentelor personale (biologice, psihice şi sociale), rezultate din constituţia psihofiziologică, componentele instinctiv-afective, alimentată de construcţia senzorial-perceptivă, modul de a reacţiona şi interferenţele cu mediul în care s-a format, integrate într-un sistem neadecvat celui social, de valori, norme cu caracter deviant de la cele ale societăţii, care determină un comportament antisocial.

Toate componentele personalităţii infractorului se pot dezvolta separat normal, în totalitatea lor alcătuind o conformaţie orientată antisocial. Ştiinţa psihologică a stabilit încă din cele mai vechi timpuri că indivizii umani pot fi uniţi în anumite clase (grupuri) în funcţie de posedarea unor trăsături comune de configuraţie biopsihică sau socială.

Astfel, a apărut noţiunea de „tip", care este utilizată în diverse ştiinţe şi pentru diverse categorii de obiecte, fenomene, în psihologie întrunind subiecţii umani. Tipul este o noţiune subordonată celei de „trăsătură". Dintre cele mai cunoscute tipologii psihologice putem numi pe cele temperamentale, aparţinând lui Hipocrate, Pavlov, Allport, Jung, Eysenck etc. Dar nici o tipologie nu reuşeşte să înglobeze toată varietatea personalităţilor umane, noţiunea de „tip" fiind un construct mental, care ne facilitează procesul de ordonare al realităţii sociale, servind drept etaloane a căror cunoaştere ne poate oferi o înţelegere şi o tratare a comportamentului individului uman studiat. Referitor la tipologia personalităţii infracţionale au fost efectuate, la fel, un şir de încercări, care, cu toată relativitatea lor, oferă posibilitatea de a înţelege fenomenul infracţiunii mai adecvat şi a-l trata mai corect, oferind anumite standarde care facilitează cunoaşterea indivizilor implicaţi în infracţiune.

Tipologia personalităţii infracţionale nu poate fi efectuată separat de tipologiile general-psihologice, dat fiind faptul că orientarea criminală a comportamentului nu este un dat, un rezultat al configuraţiilor genetice, care se manifestă în anumite insuficienţe cognitive, afective sau volitive, provenind mai mult din dezechilibrul dintre particularităţile psihice şi condiţiile din ambianţa în care are loc constituirea personalităţii.

Cu toate că nu se poate vorbi despre un „psihic criminal" sau o „moştenire genetică criminală", atât psihicul, cât şi constituţia genetică contribuie la determinarea conduitelor umane, inclusiv la cele criminale. Aşadar, la baza tipologiei personalităţii infracţionale trebuie să fie puse, în primul rând, particularităţile psihologice: motivaţia, atitudinile, interesele, scopurile.

Totodată, este nevoie să ţinem cont şi de forţa unor „incapacităţi funcţionale", în cazul cărora cauza comportamentului criminal poate fi patologia psihică şi imposibilitatea de apreciere adecvată şi reglare conştientă a acţiunilor. În ceea ce priveşte infractorii recidivişti, aceştia sunt orientaţi spre repetarea acţiunilor criminale, spre asigurarea existenţei prin practicarea infracţiunii. Nenumăratele studii ale acestora au demonstrat existenţa în structura personalităţii infractorului recidivist a unei conjugări a deficienţelor individuale şi sociale.

Astfel, infractorii recidivişti dau dovadă de inadaptare socială, egocentrism, imaturitate, ajunsă frecvent până la infantilism social - dorinţă de a exista pe spatele altora, necesităţi sporite în raport cu posibilităţile, orientare excesivă spre anumite feluri de gratificaţie socială (bani, sex etc.), impulsivitate şi indiferenţă afectivă, agresivitate, scepticism etc., stări interne de tensionare şi conflict, percepere deformată a realităţii, dificultăţi în autoevaluare şi autoprezentare. Recidivistul este indiferent în raport cu sancţiunea juridică, violent.

Deşi tipul recidivist predomină printre bărbaţi, se întâlnesc femei cu comportament recidivist, frecvent caracterizate prin anomalii psihice de limită (psihopatii, accentuări de caracter), alcoolism cronic. Degradarea social-psihică a infractorilor recidivişti este şi un rezultat al nenumăratelor privări de libertate, al incapacităţii de reintegrare socială Infractorii nerecidivişti sunt persoanele care nu repetă comportamentul criminal. Unii autori propun diferenţierea între recidiviştii reali şi recidiviştii formali.

Recidiviştii reali - indivizi pentru care infracţiunea este un mod de viaţă, prezentând un grad sporit de periculozitate. Recidiviştii formali au un comportament mai mult sau mai puţin corect în raport cu normele sociale şi juridice, cea de a doua infracţiune având un caracter întâmplător. Infractorii de carieră se caracterizează printr-un comportament infracţional rezultat din modul de socializare, sunt orientaţi spre modul de viaţă antisocial; sunt conştienţi de perspectiva privării de libertate, continuând să-şi perfecţioneze în detenţie deprinderile criminale.

Pretul nostru: Lei (Ron) 240.00
Cantitate:
Mediul penitenciar si tulburarile psihice

Mediul penitenciar si tulburarile psihice

Având în vedere diversitatea şi eterogenitatea condamnaţilor, aceştia sunt separaţi după natura infracţiunii săvârşite, vârstă, sex, durata pedepsei, după numărul infracţiunilor comise, după sănătatea condamnatului etc.

1. Închisoarea determină adoptarea unei atitudini ostile de către condamnat faţă de personalul închisorii, faţă de lumea „din afară” şi o atitudine de sprijin reciproc între condamnaţi, ori de câte ori interesele reale sau imaginare ale unora dintre condamnaţi intră în conflict cu dispoziţiile autorităţii penitenciare.

2. Închisoarea este o pedeapsă severă marcând o izolare de familie, de societate, o rupere de profesiune şi de locul de muncă, reintegrarea fiind dificilă. Când durata pedepsei este mai lungă aceasta reprezintă o suferinţă psihică şi morală de durata care poate duce la o alienare, înstrăinare de oameni. Odată condamnat la executarea pedepsei închisorii şi depus în penitenciar, orice condamnat suportă procesul fiziologic de „ratare”, proces de neînlăturat. În subcultura penitenciară şi a comportamentelor „cariate” de vicii şi atitudini agresive se remodelează o altă personalitate - o „personalitate ratată”. În prezent, principiul umanismului îşi lărgeşte sfera de acţiune tot mai mult şi nu se urmăreşte distrugerea şi eliminarea condamnatului, ci îndreptarea, resocializarea lui. Reeducarea condamnatului este un proces complex şi anevoios şi acest proces este strâns legat de principiul individualizării administrative a pedepsei. Fiind cea mai activă latură a sistemului penitenciar, regimul aplicat condamnaţilor însoţeşte fiinţa particulară a infractorului într-un spaţiu neliniştit şi supus rigorilor legale, impune o ordine juridică raţională menită să protejeze, în măsura posibilului, conceptul de demnitate umană supus îngrădirilor legiuite. Există o legătură indisolubilă între mediul penitenciar conceput ca rezultat al concursului de infracţiuni, ca medie a preocupărilor infracţionale şi aplicarea regimului penitenciar ca un principiu permanent, necesar şi impus de viaţa condamnaţilor din închisoare şi necesităţilor de protecţie ale acestora. La rândul lui, regimul penitenciar poate degrada iremediabil demnitatea unora dintre condamnaţi, dacă neglijăm următoarele momente importante pentru înţelegerea vieţii acestora într-o închisoare:  regimul penitenciar este rezultatul unui proces tehnic de constrângere a celor care, cu vinovăţie au încălcat legea penală;  mecanismul regimului penitenciar este întreţinut şi prin compromisul dintre ordinea impusă de condamnaţi şi ordinul legii care trebuie să afişeze satisfacţia executării şi factorii de mediu, factori variabili şi imposibil de prevăzut sau determinat cantitativ. Astfel, regimul penitenciar este o rezultantă a vieţii în comun a infractorilor condamnaţi la pedeapsa închisorii şi centrul vectorilor de forţă în executarea pedepsei în aşa fel, încât, dominantele vieţii carcerale sunt mult mai dramatice decât ne imaginăm …

3. Depresia, una din cele mai frecvente şi mai grave tulburări psihiatrice, cu o pondere remarcabilă în morbiditatea şi mortalitatea generală, reprezintă actualmente o problemă multidisciplinară de amploare considerabilă.

4. Diferenţa dintre o tristeţe firească sau o reacţie de supărare şi depresia ca simptom este de ordin cantitativ şi nu calitativ. Singurul criteriu care poate defini trecerea unei trăiri afective fireşti, prin creştere în intensitate, în simptom psiho-patologic, este criteriul funcţional, momentul în care performanţele umane încep să se prăbuşească.

5. Structura de personalitate şi trăsături de tip depresiv nu înseamnă boală. Debutul sindroamelor depresive se poate produce la orice vârsta. Debutul poate fi brusc, prin nelinişte, insomnii, agitaţie ori inhibiţie psiho-motorie şi schimbarea brutală a tuturor parametrilor funcţionării persoanei. Alteori depresia se instalează lent şi nevrotiform prin insomnii, irascibilitate, cefalee, astenie şi hipoprosexie. Depresivii, caracterizaţi prin discreţie, la început disimulează suferinţa, evitând contextele care le-ar putea dezvălui celorlalţi adevărata lor stare psihică. Trăirea depresivă este simptomul principal. Cel mai adesea este evidentă pentru cei din jur: uneori plânge fără motiv şi fără a se putea opri, alteori arată fără vlagă, plictisit, stors de viaţă sau chiar areactiv afectiv. Depresia este prezentă zi de zi, pe toata durata unei zile, nici cea mai bună glumă sau cel mai comic moment nu-l pot scoate din această stare, aşa cum îl scot pe omul reacţionat depresiv sau pe cel normal. Funcţionarea persoanei se prăbuşeşte.

6. Formele de depresie mai dificil de diagnosticat (distimia, depresia atipică, depresia bipolară sau psihotică) pot contribui la dezvoltarea fenomenului de rezistenţă. De asemenea, unele comorbidităţi psihiatrice (tulburările de personalitate, tulburările de anxietate /panica, abuzul de substanţe) pot favoriza dezvoltarea rezistenţei la antidepresive.

7. Rolul şedinţelor de psihoterapie este: formarea unei imagini corecte despre boală; adaptarea la propria boală, cu învăţarea primelor semne ale recăderii; reavântarea unei relaţii de reciprocitate cu ceilalţi; constituirea unei relaţii pozitive şi constructive cu sine însuşi şi cu lumea lui.

Pe de altă parte, terapia cognitivă urmăreşte să corecteze distorsiunile gândirii care conduc la depresie: sentimentele de neajutorare, lipsa de speranţă; terapia comportamentală are la bază teoria învăţării şi urmăreşte comportamentele nedorite specifice, circumscrise.

Pretul nostru: Lei (Ron) 200.00
Cantitate:
Previous | 1 Next Page 1 of 1

Cosul de cumparaturi

Cosul este gol.

Newsletter

Enter your email to subscribe to Newsletter:

Top vanzari

Hotelul. Economie si management. Editia a VI-a

Hotelul. Economie si management. Editia a VI-a

Pretul nostru: Lei (Ron) 68.50
Imparateasa fara coroana

Imparateasa fara coroana

Pretul nostru: Lei (Ron) 47.50
Plangi, plangi, balalaika

Plangi, plangi, balalaika

Pretul nostru: Lei (Ron) 47.50
Calea ducesei

Calea ducesei

Pretul nostru: Lei (Ron) 47.50
Atentie! Los Angeles va sari in aer!

Atentie! Los Angeles va sari in aer!

Pretul nostru: Lei (Ron) 47.50
Casa din Cherry Street

Casa din Cherry Street

Pretul nostru: Lei (Ron) 47.50
Mafia si miliardarii

Mafia si miliardarii

Pretul nostru: Lei (Ron) 47.50
Evolutia gandirii economice. Editia a IV-a

Evolutia gandirii economice. Editia a IV-a

Pretul nostru: Lei (Ron) 128.00
Cresterea gainilor

Cresterea gainilor

Pretul nostru: Lei (Ron) 10.00

Parteneri

trafic ranking

Statistici web

eXTReMe Tracker