Welcome to our store!

Parteneri

 

 

Stiri

Selectia cailor pentru reproducere dupa criterii fenotipice

Date: 14 Feb 2014

 

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Selectia cailor pentru reproducere dupa criterii fenotipice

Efectul selectiei in masa innumeroase cazuri da rezultate contradictorii, depinzand in mare masura de structura ereditara a populatiei, de insusirile urmarite si mai alesde valoarea coeficientului de ereditare al acestora.Folosirea reproducatorilor masculi selectionati individual, potrivirea judicioasa a perechilor si asigurarea conditiilor optime in favoarea frecventei genelor valoroase si la exteriorizarea potentialului insusirilor economice utile.

TEHNICA SELECTIEI. Individualizarea reprezinta la cabaline o practica veche, care se asigura prin dangalizarea sau criomarcarea unor semne specific rasei, menita sa excluda orice confuzie cu privire la origine.Marcarea cuprinde litere, cifre si semne conventionale care indica rasa, originea individului dupa parinti si provenienta, herghelia sau unitatea producatoare.

Aplicarea dangalelor se face diferit in functie de rasa, astfel:

Initiala tatalui si semnul de mama se aplica pe latura dreapta a locului seii la rasele ,,pur sange’’ (pur sange englez, Arab si trapas); si respectiv pe latura stinga, pentru restul raselor si pentru jumatatile de sange (Lipitana, Hutula, Ardeneza, Ghidran, Nonius si Furiso-North Star)

Marca hergheliei si numarul de produs se aplica pe latura stanga a locului seii la rasele ,,Pur sange’’ si respectiv pe latura dreapta la ,,Jumatatile de sange’’.

In momentul admiterii in nucleul de reproductie, iepelor li se infiereaza pe latura stanga a gatului, in treimea mijlocie si superioara numarul de iapa mama (numarul curent din registrul genealogic al rasei(fig. 51) .

Examenul sanitar. Sanatatea este un important factor de productie, care trebuie luat in considerare in alegerea ambilor reproducatori. La reproductie se accepta numai indivizii afectati de unele boli contagioase ca durina, morva s.a. cei afectati de anomalii sau boli ereditare congenital letale sau neletale, cei ale caror organe genital sunt anormale (hermafroditism, sterilitate, criptorhidie, aspermie, azoospermie s.a.)

ALEGEREA REPRODUCATORILOR DUPA INSUSIRILE DE RASA

Stabilirea apartenentei de rasa reprezinta o operatiune foarte importanta, deoarece de ea depide caracterul aprecierilor si a masurilor ce se iau dupa selectie, indifferent daca cresterea se face in rasa curata sau prin incrucisare.Determinarea apartenentei de rasa de face pe baza evidentelor genealogice(care asigura cea mai mare siguranta), dupa caracteristicile de exterior si constitutie, dupa date informative privind originea si provenienta. In acest sens,fiecare rasa se caracterizeaza prin valori medii ale principalelor caractere si insusiri, care au dus la stabilirea unor standarde de rasa. Aprecierea dupa insusirile de rasa nu trebuie ingradita de standardul acesteia, mai ales pentru insusiri minore, cunoscand ca insasi selectia reprezinta o importanta veriga de deplasare a mediei rasei spre valori superioare. In acelasi timp insa, nu se acepta indivizii ce nu se incadreaza in standardul rasei sub raportul insusirilor principale ce privesc productia, sau cele secundare colective cu aceasta.

Prin aceasta apreciere, se face gruparea in cabaline de rasa curata sau metisi cu specificarea generatiei, iar rezultatele se scriu in fisele de selectie sau bonitare ale fiecarui individ.

Aprecierea dupa origine si exprimarea tipului de rasa se concretizeaza prin acordarea de note astfel: exprimarea foarte buna a tipului de rasa cu note intre 8 si 10; buna cu nota 7; satisfacatoare cu 5-6 si rea cu 3-4. Incadrarea in clase se face in functie de nota acordata dupa cum urmeaza: record cu minimum 9 la armasari si 8 la iepe, in elita cu minimum 8 la armasari si 7 la iepe, in clasa I cu nota 7 indiferent de sex; in clasa a II-a nota minima 5 la armasari si 4 la iepe.

APRECIEREA REPRODUCATORILOR DUPA EXTERIOR

Studiul exteriorului se concretizeaza prin examenul analitic si de sinteza, care vizeaza apreciere dezvoltarii corporare, formatul si armonia de asamblu a conformatiei, constitutia, corectitudinea aplomburilor, temperamental si caracterul animalului, corelativ cu tipul si aptidunea morfoproductiva.

Aprecierea exteriorului se face prin metode directe si indirecte, in scopul stabilirii, comparative cu standardul rasei sau cu alte grupe de indivizi din populatie, valorii diferitelor insusiri morfologice ce evidentiaza dezvoltarea corpolara si dinamica acestora favorabilitatea raporturilor si proportionalitatea corporala fata de tipul morfoproductiv din care individul face parte, protentialul energetic si productiv s.a.

Dintre metodele directe, aprecierea libera se foloseste obisnuit pentru formarea unei priviri de ansamblu asupra individului, stabilind daca acesta intruneste caracterele corespunzatoare lui, stabilind daca prezinta pprezinta concordanta intre dezvoltarea corporala si varsta, armonie de ansamblu, sanatate, temperament, anomalii, defectuozitati, vicii s.a. Aprecierea se exprima prin calificative ( forte bun, bun, mediocru, submediocru si rau ) sau note corespunzatoare acestora ( cu scari diferite, intre 5-1, 10-1, 20-1).

Cele trei grupe de insusiri sunt : cap, gat si trunchi; membre, constitutie, musculatura, tendoane si ligamente.

Masuratorile biometrice reprezinta o metoda ajutatoare precisa si exacta, folosita curent la cabaline, care furnizeaza date asupra dezvoltarii generale, asupra proportionalitatii dintre diferitele regiuni sau segmente ale organismului si asupra dinamicii acestora, permite compararea intre indivizi sau grupe diferite de indivizi a datelor exprimate in valori absolute, relative si indici corporali.

SELECTIA DUPA CRITERII GENOTIPICE

Selectia individuala asigura premizele unei transmiteri mai constante a insusirilor urmarite la urmasi. Procedeul impune ca, pe langa cunoasterea insusirilor morfologice a populatiei supuse selectiei, dupa criterii genotipice.

Aceste date se inscriu in registre matricole si genealogice, constituind temeiul selectiei dupa criterii genotipice, a potrivirii perechilor si a metodei de crestere.

SELECTIA REPRODUCATORILOR DUPA ASCENDENTA

Analiza ascendentei permite aprecierea gradului de consolidare a bazei ereditare a reproducatorului, cunoasterea insusirilor de productie a ascendentilor si a numarului de stramosi cu insusiri valoroase . Valoarea de ameliorare dupa descendenta este determinata de numarul de stramosi pe generatie si de valoarea insusirilor acestora.

SELECTIA REPRODUCATORILOR DUPA INSUSIRILE RUDELOR COLATERALE

Tinand seama de faptul ca fiecare individ face parte dintr-o familie mai mult sau mai putin omogena sub raportul fenotipic si genotipic, aprecierea performantelor insusirilor urmarite dupa rudele colaterale mareste siguranta cu privire la potentialul prezumtiv intrunit de individul considerat pentru aceste insusiri. Acest procedeu are o semnificatie deosebita in aprecierea reproducatorilor si grabeste munca de selectie fata de alegerea dupa descendenta.

Mazarea - particularitati biologice

Date: 14 Feb 2014

 

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Mazarea - particularitati biologice

Radacina – la mazare este pivotanta, ramificata, distribuita mai ales in stratul superficial de sol, dar poate ajunge uneori la 1 m pe solurile aluviale.

Pe radacini se formeaza nodozitati datorita simbiozei cu bacteriile fixatoare de azot din genul Rhizobiunm leguminosarum, in urma tratamentelor aplicate la samanta inainte de semanat cu produse bacteriene sau datorita existentei in sol a tulpinilor bacteriene.

Cele mai multe nodozitati sunt distribuite pe ramificatiile radacinii raspandite in stratul superficial de sol unde regimul aerohidric este favorabil.

Tulpina – are crestere nedeterminata, poate ajunge la inaltimea de 60-150 cm in functie de soi si conditiile climatice.

Tulpina este fistuloasa, este formata din internoduri, delimitate de dispunerea frunzelor. La subsoara frunzelor bazale ale tulpinii se diferentiaza cate un mugure vegetativ, care la unele soiuri si in conditii de densitati reduse poate da nastere la ramificatii ale tulpinii.

La mazarea cu frunze normale tulpina ramane in pozitie erecta sau semierecta pana la inflorire, dupa care pe masura ce se formeaza pastaile si boabele cresc in greutate, planta se apleaca, iar la maturitate se culca pe sol deoarece tesuturile tulpinii sunt slab dezvoltate.

Frunzele – sunt paripenat compuse, prezinta 1-3 perechi de foliole, la baza prezinta stipele mari, iar in patea terminala carcei.

La mazarea tip afila, foliolele sunt transformate in carcei, care fixeaza plantele intre ele, formeaza o retea in lan care mentine plantele in pozitie erecta, pana la maturitate, daca vremea este ploioasa apa se scurge repede, lanul se poate recolta intr-o singura trecere cu combina si pierderile de boabe sunt reduse.

Florile – sunt grupate in racente dispuse la subsuoara frunzelor de la etajele 4-7 ale tulpinii, la fiecare etaj se formeaza 2-3 flori, de culoare alba.

O floare prezinta 5 sepale concrescute ; 5 petale libere ( stindard, 2 aripioare superioare si 2 petale inferioare care formeaza luntrita ) ; androcelul cu 10 stamine, din care 9 unite si una libera; gineceul cu ovarul superior, monolocularul, cu numar diferit de ovule in functie de soi si stigmat maciucat.

Florile sunt hermafrodite si polenizarea este autogama.

Inflorirea este esalonata, cu un procent redus de fructificare in conditii de seceta si arsita.

Fructul – este o pastaie cu 3-6 boabe in functie de soi, pastaile sunt usor dehiscente la maturitate, se deschid datorita alternantei de umiditate si caldura intre zi si noapte si creeaza dificultati la recoltare si pierderi mari de boabe prin scuturare in cazul recoltarii divizate.

Semintele – la maturitate au marimi variabile in functie de soi, conditiile climatice din cursul perioadei de vegetatie si tehnologia de cultura, pot avea tegumentul neted sau zbarcit, de culoare alb rozie sau verzuie, cu MMB intre 200-350 g.

Datorita actiunii agresive a aparatului de treier al combinei si a manipularilor mecanice boabele se fisureaza si se sparg usor.

Mazarea: Raspandire, suprafata, productie

Date: 14 Feb 2014

 

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Mazarea: Raspandire, suprafata, productie

Mazarea este o cultura a zonei temperate cu un areal restrans intre 40 si 50° latitudine si nu se cultiva mai spre nord datorita insuficientei caldurii si nici mai spre sud din cauza temperaturilor excesive ( la peste 25-28° C avorteaza florile sau pastaile ), secetei si daunatorilor.

Suprafata cultivata cu mazare pe glob a scazut, iar in anul 2001 a fost de 6,2 milioane hectare, cu o productie medie mondiala de 1688 kg/ha .

Cele mai mari suprafete s-au cultivat in Canada (1,39 mil. ha), urmata de China (750 mii ha) si India (700 mii ha), Franta (417 mii ha), Ucraina (300 mii ha), Germania (164 mii ha) si Danemarca (60 mii ha).

Cele mai mari productii medii se realizeaza in tarile vest europene, in anii favorabili Franta, Belgia si Olanda depasesc productia de 4000 kg/ha.

In tara noastra suprafata cu mazare a fost destul de fluctuanta.

 

Evolutia suprafetei cu mazare in Romania

 

Anul 1939 - Suprafata (mii ha) 31

Anul 1952 - Suprafata (mii ha) 109

Anul 1971 - Suprafata (mii ha) 59,2

Anul 1973 - Suprafata (mii ha) 12,5

Anul 1987 - Suprafata (mii ha) 100

Anul 1992 - Suprafata (mii ha) 22

Anul 2001 - Suprafata (mii ha) 15

 

Productia medie in Romania a fost in 1992 de 1509 kg/ha, iar in 2001, numai 1333 kg/ha.

Din cauza lipsei cererii pietei, suprafata cu mazare a scazut in ultimul timp.

Mazarea: Importanta economica

Date: 14 Feb 2014

 

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Mazarea: Importanta economica

Mazarea este cultivata pentru boabe, care se pot folosi in alimentatia umana sau in furajarea animalelor. In alimentatia umana se folosesc boabele provenite de la soiuri care apartin mazarii de gradina, care se recolteaza la maturitatea verde.

In aceasta faza boabele se folosesc ca leguma in stare proaspata, congelate sau in conserve si de regula se asociaza cu alte alimente.

Ajunse la maturitate boabele sunt decorticate, macinate si intra in compozitia unor supe, piureuri sau ca adaos in sortimentul de paine proteinizata.

Consumul boabelor mature de mazare este specific pentru Europa Centrala si de Vest, in estul Europei se foloseste fasolea, iar in Orient se folosesc cu precadere nautul si lintea.

In furajarea animalelor se folosesc: boabele mature, care intra in diferite proportii in compozitia unor retete de nutreturi combinate pentru diverse categorii de animale crescute in sistem industrial (pui pentru carne, gaini pentru ouat, tineret porcin sau la ingrasat, bovine la ingrasat) si se pot folosi ca atare in hrana oilor si caprelor.

Mazarea intra in compozitia borceagurilor alaturi de secara sau ovaz si se consuma in stare verde, fan sau siloz.

Dupa recoltare vrejii sunt foarte apreciati in hrana oilor si caprelor.

Importanta agronomica este data de faptul ca este foarte buna premergatoare pentru toate culturile (cu exceptia orzului si orzoaicei pentru bere), deoarece elibereaza terenul devreme, il lasa curat de buruieni si resturi vegetale, imbogatit in substanta organica si azot, lasa solul structurat si cu umiditate suficienta pentru a fi arat devreme si a obtine o aratura de calitate.

Cultura este integral mecanizata si datorita recoltarii foarte timpurii in zona de campie pot fi infiintate culturi succesive.

Un fel de istorie a narciselor

Date: 14 Feb 2014

 

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Un fel de istorie a narciselor

Cea mai cunoscută legendă a originilor narciselor este cea realizată de Ovidiu în “Metamorfoze“.

Narcissus, fiul regelui Ophius şi al nimfei Ziriope , era un tânăr frumos care deşi iubit de multe fete tinere şi de nimfe , dispreţuia dragostea .

Drept pedeapsă , Afrodita l-a făcut să se uite odată într-o fântână şi văzându-şi chipul în apă , să se îndrăgostească de propria-i înfăţişare .

Cucerit de imaginea tânărului frumos pe care-l vedea , dar pe care nu-l putea atinge , Narcissus s-a stins în cele din urmă de durere .

Nimfele îi pregătiră tânărului mormântul dar când se duseră să-i ridice trupul , nu-l mai găsiră . Pe locul unde se lăsase în iarbă capul lui Narcissus , răsărise o floare albă şi înmiresmată care a primit numele de “ Narcissus “ ( narcisa ) .

Unii scriitori antici consideră că numele narciselor ar avea altă origine : Pliniu susţine că denumirea vine de la numele grecesc “ narce “ care însemna “ narcotic “ şi se referea la parfumul florilor .

În mitologie , aceste plante erau consacrate “ Furiilor “ , care foloseau narcisele pentru a-i ului pe cei care doreau să-i pedepsească .

Alţi scriitori antici pretind că parfumul florilor provocau halucinaţii .

Homer a fost primul care se referea la efectul narcotic al narciselor, iar Sofocles cunoştea de asemenea acest efect .

O altă descriere a originii narcisei este următoarea :

“ La porunca lui Zeus şi pentru a-l încânta pe Pluto cel ce totdeauna bine întâmpina Pământul a făcut să crească narcisa , frumoasă ca o fecioară cu faţă de om . Minunată era această floare . Toţi cei care o vedeau , atât oamenii muritori cât şi zeii a căror viaţă este veşnică rămâneau în extaz “ .

Vechii greci foloseau “ Floarea Persefonei “ ca un motiv în diferite forme ale artei .

Despre narcise profetul Mahomed a spus : “ pâinea este hrana pentru organism , dar narcisele sunt hrana sufletului “ .

De-a lungul timpului , narciselor li s-au dat diferite nume . Astfel , în Anglia se mai numeau “ crinul din postul Paştelui “ ( Lent Liris ) , deoarece narcisele înfloresc în această perioadă sau “ florile potir “ ( Chalice flower ) deoarece corola florilor aminteşte de cupele folosite pentru vinul sacru .

De secole această floare a fost cântată de poeţi printre care Constance , Masefield , Milton , Noyer , Spencer , Shakespeare .

În Anglia , Germania şi Olanda se foloseşte frecvent sinonimul “ daffodils “ care defineşte narcisele galbene tip trompetă .

În America este folosit termenul “ jonquil “ tot pentru narcisele galbene tip trompetă .

Şi în ţara noastră narcisele sunt răspândite şi cultivate în toate grădinile . Ele sunt numite “ Zarnacadele “ în Ardeal , caprine sălbatice , fulie , roşculeţe , stânjeniţe în jurul Braşovului sau “ ghiocei “ denumire dată în special narciselor galbene de tip trompetă .

Specia cea mai răspândită în ţara noastră este N . Poeticus şi subspecia Stelaris şi creşte spontan în peste 150 de locuri , cel mai cunoscut fiind Dumbrava Vadului de lângă Secăria ( jud. Braşov ) unde poiana ocupă o suprafaţă de 391,5 ha , fiind considerată totodată şi cea mai mare poiană .

Localnicii spun că ele au apărut după tăierea pădurilor de stejar între cele două războaie mondiale .

Există şi o poveste legată de locul apariţiei primei narcise .

“ Pe pârâul Secăria la podul din capătul din sus al satului Vad , în ziua nunţii fetei preotului din sat , în timp ce alaiul trecea podul , acesta a cedat şi mireasa a căzut în apă şi s-a înecat . Fiind o fată curată , Dumnezeu a zămislit din trupul ei o floare albă şi parfumată , mângâind astfel sufletul părinţilor “ .

Deşi cultivarea narciselor a început serios doar de circa 150 de ani , ele au fost cultivate şi cunoscute cu mult înainte .

Astfel , în 1548 se cultivau peste 24 de specii , în 1620 numărul lor era de 100 , în 1907 a ajuns la peste 1400 de varietăţi , iar în 1948 se cunoşteau circa 8000 de varietăţi .

În prezent sunt înregistrate peste 1200 de cultivaruri , iar interesul privind cultivarea şi introducerea de noi forme şi culori este tot mai mare .

În prezent Olanda deţine monopolul producerii bulbilor de lalele , narcise şi zambile .

Anual la Kenkenhof din martie până în mai se deschide o expoziţie destinată bulboaselor de primăvară .

Plantele sunt aduse în containere şi în timpul celor 3 luni sunt prezentate sute de soiuri de bulboase .

Astfel de expoziţii se organizează în Anglia şi Germania . Şi în ţara noastră la Piteşti în luna aprilie are loc “ Simfonia lalelelor “ expoziţia cea mai cunoscută destinată în principal florilor de primăvară .

Florile cu bulbi

Date: 14 Feb 2014

 

Florile cu bulbi

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Florile cu bulbi

În Olanda , cunoscuta ţară a florilor în general şi în special a lalelelor , bulboasele s-au cultivat ca o noutate începând cu secolul al XVI - lea , ca acum , în secolul al XX -lea , să constituie o sursă de venit considerabilă : cultivatorii olandezi oferă astăzi 800 de varietăţi de lalele şi 40 varietăţi de alte bulboase ( zambile , narcise , gladiole ) .

Sunt plante ce se forţează foarte bine în numai 20 - 30 de zile , obţinându-se flori ce amintesc de primăvară în anotimpul alb şi îngheţat al iernii .

De asemenea , plantele în primăvară , pe un fond verde de gazon dau unei grădini un farmec de pajişte naturală .

Merită subliniat faptul că bulboasele ocupă locul central într-o grădină, apoi farmecul deosebit ce-l conferă peisajul în combinaţie cu florile anuale şi perene , ele având în ciuda frumuseţii şi diversităţii lor coloristice , o perioadă scurtă de înflorire .

În acest caz se cunosc câteva combinaţii clasice de narcise galbene cu pansele care prin contrastul de culoare şi înălţime , satisfac orice exigenţe , întrucât plantarea acestora sub arbori cu frunze căzătoare face ca narcisele să beneficieze de soare primăvara , înainte de înfrunzirea copacilor , iar panselele să fie protejate toamna , de umbra copacilor .

Un succes deosebit îl are plantarea de insule de narcise galbene într-o mare de Myosotis , covoare albastre de zambile sub arbuşti de Forsythia , zambile albe , roz , sau bleu sub un migdal pitic înflorit , Galanthus , Scilla sibirica ( albastră ) cu anemone interplantat cu violete .

La aceste plante bulbul adevărat este o tulpină subterană , scurtă , înconjurată de frunze cărnoase , la a căror subsuoară se găsesc muguri axilari din care apar noi bulbi .

Plantele bulboase sunt uşor de cultivat .

Înmulţirea lor se realizează pe cale vegetativă sau unele foarte rar prin seminţe şi atunci înmulţirea durează de la 8 luni la 4-6 ani în funcţie de specie .

Plantarea se face în toamnă , în aşa fel încât să se poată înrădăcina înainte de venirea gerurilor , iar în primăvară să se obţină plante înflorite .

Adâncimea de plantare a bulbilor are o mare importanţă pentru pornirea rădăcinilor : se vor aşeza la o adâncime de aproximativ 3 ori faţă de diametrul lor .

Solul pretins de majoritatea bulboaselor este cel afânat, bine drenat , care să reţină apă suficientă pentru rădăcini .

În perioada activă de creştere , bulbii au nevoie de udări dese , astfel încât după plantare dacă nu cad ploi se va uda abundent până ce apar vârfurile plantelor .

Stropirile se vor continua şi după înflorire , până ce frunzele se îngălbenesc .

După înflorire , frunzele nu se taie până ce nu se usucă complet , deoarece ele pregătesc hrana ce se înmagazinează apoi în bulb .

O importanţă deosebită în reuşita culturii forţate o prezintă calitatea bună a bulbilor şi controlul permanent al luminii şi temperaturii în timpul perioadei de creştere .

Pentru reuşita unei culturi , pe lângă condiţiile de mediu create , trebuie urmărită cu grijă sănătatea ei , deoarece prin structura lor bulbii creează condiţii prielnice pentru multe boli şi dăunători : putregaiul , cauzat de bacterii sau ciuperci şi care se transmite foarte uşor , ca şi virusul lalelelor , care creează culori speciale florilor , uneori chiar strălucitoare sau nematozii care se pot distruge prin imersarea bulbilor în apă fiartă .

Pentru a preveni îmbolnăvirea , se vor evita terenurile joase sau umbroase .

Ghidul culegatorului de ciuperci (ciuperci comestibile si otravitoare)

Date: 14 Feb 2014

 

Ghidul culegatorului de ciuperci (ciuperci comestibile si otravitoare)

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Ghidul culegatorului de ciuperci (ciuperci comestibile si otravitoare)

IOANA TUDOR - MICROENCICLOPEDIE ILUSTRATA: Ciupercile din flora spontana a Romaniei - Manualul culegatorului si consumatorului autohton - Ghid de identificare a peste 300 de specii de ciuperci comestibile si otravitoare de pe teritoriul Romaniei - Editura GRAMEN, 2010-2011.

 

 

CUMPĂRĂ CARTEA LA CEL MAI BUN PREŢ DE PE PORTALUL

www.LUCRARI.ro

279 de pagini full color, coperta cartonata

 

 

CUVÂNT INTRODUCTIV

 

Această lucrare se doreşte a veni în sprijinul celor ce recoltează ciuperci din flora spontană pentru a putea evita greşelile şi confuziile inerente. Nu este o lucrare pentru micologii specializaţi, nu abordează detaliile ce ţin de expunerea la microscopul optic, electronic sau cu baleaj a unor părţi componente ale ciupercilor. Se face referire la părţile componente ce se pot observa cu ochiul liber, formă, culoare, gust, consistenţă, miros, reacţie la atingere, rupere sau tăiere etc.

În librării au mai apărut lucrări cu prezentarea de specii de ciuperci, însă acestea nu erau specii ce cresc în ţara noastră, deci erau lucrări traduse, iar prezenta carte se doreşte a veni în sprijinul culegătorului şi consumatorului autohton. De aceea am încercat să prezint cele mai importante specii de ciuperci comestibile, toxice şi fără valoare alimentară din ţara noastră şi cu marea diversitate de denumiri populare în funcţie de zona geografi că.

Scriu despre ciuperci de aproape 30 de ani şi întotdeauna am crezut că n-am să prezint ciuperci din fl ora spontană, deoarece este mai sigur să recomanzi consumul ciupercilor de cultură. Este foarte adevărată şi acum această convingere, dar în toţi aceşti ani m-am confruntat şi cu dorinţa oamenilor de a învăţa să recunoască şi să recolteze ciuperci din mediul natural. Pădurile de la munte sau câmpiile, Delta - că doar ţara noastră are toate formele de relief - sunt un nesecat şi diversifi cat izvor şi de ciuperci. În Europa, aceste bogăţii au fost epuizate. În prezent specialiştii lor vin la noi şi recoltează ciuperci cu tot cu pământul pe care cresc şi le duc în pădurile lor.

Am sperat şi urmărit în toţi aceşti ani că va apare şi la noi un album, un ghid al ciupercilor din România sau chiar a unei părţi din acestea. Au apărut însă traduceri, iar lucrările autohtone au prezentat numai câte un sfert sau mai puţin din numărul speciilor prezentate în actuala lucrare.

Desigur, nici în prezenta lucrare nu sunt cuprinse decât o parte din bogăţia de 309 specii din ţara noastră, adică cele mai importante, 310 din cele peste 400 macromicete. Şi acest lucru s-a întâmplat şi din cauza resurselor băneşti necesare pentru a susţine o asemenea lucrare.

Caisul - descriere botanica

Date: 14 Feb 2014

 

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Caisul - descriere botanica

Caisul - Armeniaca vulgaris Lam.(Prunus armeniaca), Fam.Rosaceae, Subfam. Prunoideae

 

Caisul cultivat este altoit şi în consecinţă sistemul radicular reprezintă de fapt specia de portaltoi folosită cu particularităţile ei distincte.

Rădăcinile de tip pivotant pot atinge adâncimea de 285 cm ( altoi pe prunul aiud ), şi chiar 380 cm ( altoit pe zarzăr ). De la adâncimea de 60 – 70 cm numărul rădăcinilor scade foarte mult, iar sub 100 cm aproape că dispar complet cu excepţia celor pivotante.

În stratul de 0 – 19 cm, numărul de rădăcini este de 21 – 47% în funcţie de portaltoi, între 40 – 60 cm, este de 8 – 15%, iar sub 80 cm abia 2 – 8%. Din bionasa totală a pomului, rădăcinile reprezintă 40,5% la altoirea pe corcoduş, 37,0% pe prunul franc şi abia 25,4% pe prunul roşu de Şimleu.

Trunchiul este drept la majoritatea soiurilor sau torsionat ( Timpuriu de Arad ) cu scoarţa brun-închis sau brun-alburie crăpată, uşor exfoliată. Trunchiul este sensibil la gerurile târzii ( februarie ) şi la orice lovitură mecanică.

Coroana este destul de voluminoasă, potrivit de densă iar forma rotundă diferă în funcţie de soi. Majoritatea soiurilor au coroana globuloasă largă ( Cea mai bună de Ungaria, Litoral, Olimp, Mamaia), largpiramidală ( timpurii de Arad ), invers piramidală ( Royal ) şi chiar turtită ( Falcă roşie, Roşii de Băneasa ).

Caisul este o specie productivă, soiurile nefiind afectate de alternanţa de rodire, diferenţiază mulţi muguri floriferi. Producţia medie pe pom este de regulă de 40 – 60 kg, putând atinge uşor 80 – 100 kg. În asia se întâlnesc pomi care produc 500 – 700 kg, iar la noi unii pomi izolaţi pot produce 150 – 200 kg.

La cais frunzele sunt simple dispuse altern. În funcţie se soi frunzele pot avea formă subroundă, scurt-ovală sau codiformă. Sunt glabre, lucioase şi uşor coriacee. Marginile limbului pot fi simplu serate, ca la soiurile Mari timpurii şi Falcă roşie sau dublu serate ca la soiul Timpurii de Arad, simplu crenate la Cea mai bună de Ungaria sau simplu şi dublu crenate ca la Roşu timpuriu şi Royal.

După organele pe care la generează dinei, mugurii sunt de două feluri: vegetativi şi floriferi. Mugurii vegetativi au o formă conică, ascuţită şi dau naştere la lăstari. Sunt mai mici decât cei floriferi. Mugurii floriferi sunt mari, bombaţi cu vârful rotunjit. Pe ramurile de rod la subsoara unei frunze se găsesc grupe de 2 – 3 sau 5 – 7 muguri din care majoritatea sunt floriferi numai cel central fiind vegetativ.

Ramurile caisului pot fi de schelet, de semischelet şi ramuri de rod. Ramurile de rod la cais sunt ramurile lungi, ramurile mijlocii şi buchete de mai.

Majoritatea soiurilor rodesc pe ramuri lungi şi mijlocii comportându-se ca soiuri standard ( Cea mai bună de Ungaria, Mari de Cenad, Mamaia ).

Caisul - inmultire, altoire, taiere si intretinere

Date: 14 Feb 2014

 

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Caisul - inmultire, altoire, taiere si intretinere

Modul de înmulţire

Caisul se poate înmulţi şi prin seminţe dar nu îşi păstrează caracterele ereditare în totalitate de sceea se înmulţeşte pe cale vegetativă prin altoire.

Astfel caisul se altoieşte în mod obişnuit pe zazăr, cais franc, corcoduş, prun şi în cazuri speciale pe migdal, piersic sau porumbar.

Dintre soiurile timpurii se recomandă: NJA 19, Traian, Harcot, Tudor, precum şi Goldrich, Saturn, Venus, Callatis, Cea mai Bună de Ungaria, cu coacere mijlocie, lista celor cu coacere târzie fiind completată de Olimp, Comandor şi Litoral.

Portaltoii caisului

Gama relativ mare a portaltoilor a permis ca zona de cultură a caisului să se extindă chiar în condiţiile edafice mai puţin potrivite pentru specia „ Prunus armeniaca ”.

Zarzărul. – (Armeniaca vulgaris Lam.). A fost probabil prima specie ce s-a folosit ca portaltoi pentru cais. Are afinitate bună pentru toate soiurile zonate de cais, recomandat pe solurile nisipoase, calcaroase şi în regiunile secetoase. Rădăcinile sunt reuistente la nematozii, Phytophatora şi Armillaria mellea şi deosebit de sensibile la verticillium alboatrum. Grăbeşte pornirea în vegetaţie a soiului altoit şi prin aceasta expune pomii la degerarea mugurilor floriferi. Nu suportă solurile argiloase şi cu exces temporar de umiditate. Numărul de sâmburi la kg este de 1800 – 2000, perioada de post maturare 130 – 160 de zile; procentul de răsărire 60 – 70%.

Caisul franc – tinde să ia locul zarzărului. Din grupa „ franc ” fac parte următoarele selecţii : Manicat G.F. 1236 selecţionat în Franţa. Dă puieţi viguroşi, destul de omogeni, puţin ramificaţi. Pot fi altoiţi din primul an. Manicotul este foarte sensibil la asfixiere, sensibil la verticilioză, la putrezirea rădăcinilor şi la cancerul de eutypa. Are afinitate cu toate soiurile de cais şi grăbeşte uşor intrarea pe rod, asigurând o producţie mare, uneori foarte mare, în detrimentul calităţii fructelor.

Se pretează la solurile bine drenate, sănătoase dar şi cu bună adaptare pe solurile pietroase.

Portaltoiul Haggith (Canada) – este rezistent la ger, productiv, autofertil şi tolerant la viroze (plum – pox). Puieţii de Haggith sunt destul de uniformi în pepinieră şi mai viguroşi decât cei de Manicot. Are afinitate bună cu toate soiurile, dar unele simptome de incompatibilitate se pot datora infecţiei cu virusul CLSV.

Corcoduşul (Mirobolanul) – are afinitate cu majoritatea soiurilor dar conferă neuniformitate în creştere şi rodire deoarece este reprezentat prin numeroase biotipuri. Suportă un grad mai mare de argilă şi un oarecare exces de umiditate în sol, dar pomii sunt mai avizaţi la pieirea prematură şi la viroze.

Piersicul franc – este utilizat puţin în România dar mult în Africa de Sud (90%), în California. Numeroase tipuri au fost selecţionate în Franţa ( G.F. 305, Mont Clair, Rubina), în S.U.A. ( Nemared, Citetion ). Piersicul conferă o oarecare rezistenţă la cancerul bacterian, la verticilioză, fiind recomandat pe soluri uşoare, fertile în condiţii de irigare. Imprimă precocitate, o maturare mai timpurie a fructelor, dar are afinitate slabă, iar longevitatea pomilor scade de 8 – 12 ani.

Migdalul – are afinitate mai slabă cu caisul, dar îi conferă rezistenţă sporită la secetă, reuşeşte bine pe soluri uşoare, uscate, bogate în calcar, pietroase.

 

Particularităţi tehnologice

La cais se impune mai mult ca şi la celelalte specii folosirea materialului săditor de un an cu coroană formată sau vergi. Plantarea se recomandă să se facă toamna imediat după căderea frunzelor la distanţe de 4 – 4,5 m între rânduri şi 3,5 – 4,0 m între pomi pe rând. Până la intrarea pe rod se va urmări temperarea creşterilor vegetative şi favorizarea coacerii lemnului în cea de a doua jumătate a perioadei de vegetaţie.

Pomii se conduc sub formă de vas clasic şi ameliorat sau piramidă etajată, iar în sistem intensiv se utlizează palmeta cu braţe oblice sau forma epsilon. În primii ani scurtatrea ramurilor de prelungire se face la 60 – 80 cm, iar a celor de garnisire la 20 – 30 cm. Rărirea se face mai ales la soiurile de tip standard.

Tăierile de întreţinere urmăresc luminarea interiorului coroanelor dese sau completarea semischeletului la coroanele rare.

Principalele operaţiuni de întreţinere sunt : reducţia semischeletului alungit; suprimarea scheletului epuizat; suprimarea concurentelor şi a ramurilor lacome; scurtarea ramurilor anuale lungi şi a lacomilor reţinuţi pentru completarea golurilor în coroană.

Tăierile de rodire la soiurile de tip spur se fac prin suprimarea a 1/5 din ramurile de semischelet cu vârsta de peste 5 – 6 ani. Se răresc buchetele la 10 – 12 cm, suprimându-se cele bătrâne în curs de epuizare. Se reţin ramurile mijlocii de 30 – 40 cm, rărindu-de la 15 – 20 cm una de alta.

Solurile cu rodire dominantă pe ramuri mijlocii şi lungi ( standard ) comportă : scurtarea în lemn de 2 – 3 ani a 1/3 din ramurile de semischelet mai în vârstă de 4 – 5 ani. Suprimarea a 1/3 din ramurile de semischelet mai vechi de 4 – 5 ani. Se răresc ramurile lungi la 15 – 20 cm şi se scurtează cu 1/4 – 1/3 din lungime dacă depăşesc 70 cm.

Tăierile de regenerare dau rezultate mulţumitoare dacă diametrul rănilor nu depăşeşte 5 – 6 cm, vârsta lemnului 4 – 5 ani. Rănile se dezinfectează cu soluţie de CuSO4 3% şi se tratează cu mastic.

Întreţinerea solului se face sub formă de ogor lucrat; înţelenire provizorie şi lucrarea solului pe rând; plante pentru îngrăşământ verde sau culturi intercalate, erbicidarea pe rând şi mai rar erbicidarea totală. Toamna se face o arătură de toamnă la 15 – 18 cm, primăvara afânarea la 8 – 12 cm, iar vara 6 – 8 discuiri. Caisul suportă bine şi erbicidele : Caragard, Gramoxone, Devrinol, Starone, Kerb, Dual, Lasso, Mecloran.

Fertilizarea. Caisul este pretenţios la elementele minerale. Consumul la hectarul de livadă pe rod este apreciat la : 47 – 147 kg N; 12 – 31 kg P2O5; 72 – 121 kg K2O.

În funcţie de gradul de aprovizionare a solului, vârsta pomilor, irigare sau neirigare, în primii doi ani se aplică : 60 kg N; 30 kg P2O5; 46 kg K2 O. După 5 ani la o producţie de peste 10 t/ha se aplică : 88 kg N; 30 kg P2O5; 120 kg K2O cu raportul de 3 : 1 : 4. gunoiul se aplică o dată la 3 – 4 ani în doze de 25 – 30 t/ha.

Irigarea. Deşi este o specie rezistentă la secetă, consumul de apă este mare. Lipsa apei acumulată în timp, predispune pomii la pieire, la ger, fructele sunt mici, slab suculente. La Staţiunea Constanţa irigarea pe fond fertilizat a mărit producţia cu aproape 70%. Se recomandă 4 – 6 udări cu norma de 400 – 600 m³/ha care să umecteze solul pe 50 – 60 cm şi menţinerea umidităţii solului la nivelul de 70% din capacitatea de câmp.

Momentele cheie de udare sunt :

- primăvara înainte de dezmugurire dacă este cazul;

- la 10 – 15 zile după înflorire;

- cu 2 – 3 săptămâni înainte de recoltare.

Se mai fac una, două udări după recoltare ( iulie – august ) şi toamna târziu ( de aprovizionare ) în caz de secetă.

În anii cu legare abundentă este necesară o normare a încărcăturii cu Ethrel la 6 – 7 zile după scuturarea petalelor şi o rărire manuală, eventual scurtarea ramurilor.

 

Combaterea bolilor şi dăunătorilor

Caisul are un număr destul de mare de boli ( ciuruirea, manilioza, alternarioza, plum-poxul ) dar şi de dăunători ( păduchele di San Jose, păduchii de frunze, păduchele ţestos, omida păroasă, acarienii ). Pentru combaterea eficientă este necesar să se efectueze aproximativ 8 – 10 tratamente complexe dintre care două în perioada de repaus relativ, două sau trei la reluarea vegetaţiei şi 5 – 6 în vegetaţie. Pentru fiecare tratament se utilizează insecticide, fungicide şi acaricide.

Specii si Soiuri de mazare

Date: 14 Feb 2014

 

Specii si Soiuri de mazare

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Specii si Soiuri de mazare

Mazarea apartine genului Pisumcare prezinta doua specii:

Pisum sativum – mazarea comuna, cu florile albe, cultivate pentru boabe care se recolteaza inainte de maturitate ( pentru consum alimentar ) sau la maturitate deplina;

Pisum arvense – mazarea furajera, prezinta un inel violaceu la baza stipelelelor, florile sunt de culoare violaceu la si intra in compozitia borceagului.

Mazarea comuna cuprinde mai multe varietati care se diferentiaza dupa marimea semintelor, aspectul neted sau zbarcit al boabelor si culoarea boabelor la amturitate.

Datorita dificultatilor care pot apare la recoltare (maturarea esalonata, recoltarea divizata, pastaile dehiscente si pierderile de boabe prin scuturare), in tarile vestice care cultiva mazarea pentru boabe uscate, au fost create soiuri tip afila (la care foliolele frunzelor sunt transformate in carcei ) , care au pastaile mai grupate si maturitatea mai uniforma, carceii realizeaza in lan o retea care mentine plantele relativ erecte pana la maturitate si permite recoltarea la o singura trecere cu combina.

Caracteristicile soiurilor de mazare cultivate

 

Soiul

Origine

Perioada de vegetatie

(zile)

Alfetta

Olanda

73-87

Alina

Romania

69-90

Atol

Franta

85-87

Baccara

Franta

70-80

Caracal 39

Romania

Soi de toamna

Corina

Romania

70-85

Dora

Romania

70-82

Eiffel

Franta

75-85

Grafila

Germania

68-86

Loto

Franta

75-85

Magistra

Romania

75-85

Marina

Romania

80

Mona

Romania

75-85

Montana

Olanda

72-85

Monique

Franta

66-82

Profi

Danemarca

72-87

Renata

Franta

73-88

Rodil

Romania

70-90

Spirit

Franta

Soi de toamna

Turbo

Germania

72-75

Vedea

Romania

82-85

Daunatorii cartofului si combaterea insectelor in culturile de cartof

Date: 14 Feb 2014

 

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Daunatorii cartofului si combaterea insectelor in culturile de cartof

Daunatorii cartofului mai importanti sunt: viermii sarma (Agriotes lineatus), viermii albi (carabusul de mai – Melolontha melolontha), gandacul din colorado (Septinotarsa decemlineata), afidele ( Myzus persicae si Macrosiphon solani), nematodul cartofului (Ditylenchus dipsaci, D. destructor), nematodul auriu al cartofului (Heterodera rostochiensis) care este un daunator de carantina.

Setinotarsa decemlineata este cel mai periculor daunator al culturilor de cartof, fapt ce face ca in complexul masurilor pentru sporirea productiei, tratamentele impotriva daunatorului sa aiba o pondere importanta.

Ca produse bilogice se pot intercala intre tratamentele chimice unul din produsele Thurintox in concentratie de 0,3 % sau Boverin in concentratie de 0,2 % care se aplica in cantitate de 2 kg / ha. Tratamentele se fac atat asupra culturilor atacate cat si asupra celorlalte solanacee din jurul focarelor, pe o latime de 100 m. Ele se efectueaza cu masini MSPP dar aviotratamentele sunt mai eficiente.

Se recomanda, in vederea prevenirii aparitiei populatiilor rezistente, sa se alterneze folosirea insecticidelor astfel incat sa nu se repete acelasi produs la generatii succesive.

Tratamentele impotriva adultilor hibernanti se efectueaza numai daca densitatea numerica depaseste 0,5 insecte la m2, ceea ce revine un adult la 8 – 10 tufe de cartof. Prin acest tratament se urmareste sa se mentina cultura libera de atac cel putin pana la inflorire. Daca densitatea numerica este inferioara celei mentionate, tratamentele se fac la aparitia larvelor de varsta I si a – II – a, stiindu- se ca larvele mai mari de varsta a – III – a si a – IV – a devin mai rezistente la tratament si in acelasi timp capacitatea lor de daunare creste. Tratamentul se recomanda sa se inceapa cand au trecut 5 – 6 zile de la eclozionarea primelor oua sau atunci cand larvele au cel mult 0,5 cm lungime. Ar fi de dorit ca la fiecare generatie sa se efectueze cate un singur tratament, dar in caz de aparitie esalonata la fiecare generatie se mai aplica al – II – lea tratament la 10 -15 zile interval fata de primul.

In natura exista numerosi dusmani naturali ai acestei insecte care pot contribuii la diminuarea populatiei daunatorului. Dintre acestia sunt mai raspanditi sunt : ciuperci (Beauveria bassiana, B. effusa, b.doryphona), bacterii (Bacillus leptinotarsae), insecte (Coccinella 7 punctata, Lebia grandis, Zicrona coerulea, Arma custos, Nabia rugosus, Calosoma sp, Chrysopa vulgaris), dintre paraziti ( Meigenia mutabilis, Dryphorophaga australis) precum si vertebrate : soparle(Lacerta sp), pasari (Strurnus vulgaris, Coturnix coturnix, Hirundo rustica - randunica, Galus domestica), mamifere (talpa europeae – cartita ; Crinaceus europaeus – ariciul).

In corpul gandacului de Colorado traieste nemaqtodul Mermis albicans, iar carabusul de mai este parazitat de Megalomermis melolonthae. Acesti nematozi se inmultesc provocand moartea in momentul iesirii din corpul insectelor parazitate. Prin specificul vietii nematozilor paraziti in mediul umed, rezultatele cele mai bune in combatere s-au obtinut cu DD-136 in suspensie de 1,5 -10 5 larve de invazie la o planta.

In prezent se cunosc peste 530 de sp. De ciuperci entomo-patogene care produc epizootii si care se raspandesc cu usurinta prin spori si rezista la conditiile nefavorabile vreme indelungata. O importanta deosebita o prezinta ciupercile din genul Beauveria (B. bassiana, B. tenella si B.spores) care paraziteaza peste 170 de specii de insecte printre care si gandacul de Colorado, carabusul de mai.

Preparatele fungicide se folosesc in special in zonele umede. In tara noastra se utilizeaza produsul Muscardin A45M care se foloseste in doza de 1-2 kg spori la hectar.

De asemeneaexista si bacterii care produc boli la insecte. In combaterea coleopterelor se foloseste produsul Turinox (Bacillus Ahuringiensis) si Doom (B.popilliae). Prin sporulare bacteria B.Ahuringiensis produce o toxina proteica sub forma de cristal (endotoxina). Aceasta ajunsa cu hrana in tubul digestiv, paralizeaza si dezorganizeaza tesuturile intestinului, apoi bacteria se inmulteste si patrunde in cavitatea generala a corpului Prin actiunea sporilor se produce o septicemie.

Culturile de cartof sunt atacate si de afide ( Myzus persicae si Macrosiphon solani). In combaterea biologica a acestora se utilizeaza insecta parazita Aphidius matricarie, cu o norma de lansare de 65000 – 70000 viespi la hectar.

Rolul metodelor biologice poate fi diferit in contextul ansamblului de masuri de combatere : el poate fi dominat (in cazul infectarii generale a daunatorilor de catre organismele entomopatogene, adaptarii unui dusman natural eficace sau unei masuri autocide) sau poate participa complementar (in procesul elaborarii prognozei sau la avetizare, in perioada de vegetatie). Datorita actiunii lor specifice, procedeele biologice corespund in mod ideal pentru protectia integrata a plantelor.

Crescatoria de prepelite (Editura Gramen)

Date: 14 Feb 2014

 

Crescatoria de prepelite (Editura Gramen)

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Crescatoria de prepelite (Editura Gramen)

Carnea şi ouăle de prepeliţa, fiind recunoscute pentru efectele benefice din punct de vedere medical, dar şi al gustului foarte bun, au ajuns să fie extrem de solicitate pe piaţa mondială. Indiferent din ce colţ al lumii eşti şi indiferent de zona în care locuieşti, sau ai vrea să fii şi să-ţi pui temelia unui bussines, creşterea prepeliţelor este una dintre acele afaceri pe care le puteţi demara şi dezvolta cu eforturi minime.

 

 

Crescatoria de prepelite

CUPRINS

 

CAPITOLUL I Introducere în coturnicultură

1.1. Istoric.

1.2. Importanţa creşterii prepeliţelor

1.3. Vânătoarea

 

CAPITOLUL II Să cunoaştem prepeliţele

2.1. Rase de prepeliţe

2.2. Anatomie

 

CAPITOLUL III Creşterea prepeliţelor

3.1. Adăpostul (Coteţul prepeliţelor)

3.2. Tehnologii de creştere a prepeliţelor

3.3. Tehnologia necesară.

3.4. Incubaţia

3.5. Creşterea puilor.

3.6. Hrana necesară

 

CAPITOLUL IV Riscurile de îmbolnăvire. Prevenirea şi tratarea bolilor

4.1 Prevenirea bolilor

4.2. Principalele boli ale prepeliţelor

4.3. Utilizarea medicamentelor

 

CAPITOLUL V Produsele valorificabile

5.1. Valorificarea cărnii de prepeliţă

5.2. Ouăle de prepeliţa. Structură şi compoziţie chimică.

5.3. Valorificarea deşeurilor (dejecţiile) şi a fulgilor

 

CAPITOLUL VI Recomandări culinare şi medicale

6.1. Preparate culinare din carne de prepeliţă

6.2. Preparate culinare cu ouă de prepeliţă

6.3. Recomandări medicale

 

BIBLIOGRAFIE

 

Cumpără cartea CRESCĂTORIA DE PREPELIŢE de pe portalul www.lucrări.ro !

 

 

 

Criteriile si formele de selectie a reproducatorilor la cai

Date: 14 Feb 2014

 

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Criteriile si formele de selectie a reproducatorilor la cai

Criteriile dupa care se face selectia reproducatorilor sunt diferite, in functie de caracterul unitatilor crescatoare. Astfel in unitatile de exploatare si inmultire, selectia se refera la excluderea indivizilor cu potential de reproductie nesatisfacator sau scazut, respectiv dupa criterii fenotipice, iar pentru reproductie se folosesc armasari produsi de unitatile de selectie. In unitatile de selectie, respectiv in herghelii, selectia se face dupa criterii comprexe, atat fenotipic, cat si genotipic.

Selectia fenotipica la cabaline se refera la stabilirea valorii individuale dupa caracterele de exterior, constitutie si potential de productie. Aceasta se face pe etapa de varsta, de la nastere si pana la maturitate, pe masura exteriorizarii insusiririlor si caracterelor respective, pe baza carora se stabileste destinatia fiecarui individ, pentru reproductie, productie sau reforma.

Selectia genotipica reprezinta analiza genetica individuala dupa valoarea ereditara a caracterelor si a insusirilor ascendentilor, a rudelor colaterale si a descendentilor. Aprecierea complexa dupa criteriile fenotipice si genotipice se exprima sintetic si determina valoarea biologica individuala, in functie de care se aplica restrictionarea reproductive, respectiv destinatia ca reproducator in unitatile de selectie sau de productie.

FORMELE SELECTIEI

In functie de scopul urmarit in ameliorarea unor insusiri sau caractere In populatie, folosim una din formele selectiei, astfel: selectia directional progresiva se aplica in vederea sporirii potentialului productiv (ca forta, viteza si rezistenta), cresterea indicilor de fecunditate si natalitate s.a.; selectia directional regresiva in scopul promovarii unor insusiri cum sunt precocitatea , reducerea consumului specific, corectarea defectelor de aplomb, scaderea taliei la ,,ponei de apartament’’ s.a.; selectia stabilizatoare are aplicabilitate pentru un numar redus de insusiri, cum sunt constitutia, temperamentul sau rezistenta fata de conditiile de mediu s.a. care ne satisfac la unele rase (Ardenez, Nonius etc.), iar selectia disruptiva se foloseste in cazul cand urmarim crearea in cadrul unei rase a unor tipuri sau varietati deosebite sub raport valoric a uneia sau mai multor insusiri, cum a fost cazul celor doua subvarietati de Nonius mare si mic, sau al tipurilor usoare si masive din cadrul unor rase (trapasi).

Indiferent de forma selectiei aplicate, in alegerea indivizilor pentru reproductie trebuie sa stabilim valoarea de ameliorare generala si speciala a acestora, elemente care conditioneaza programarea si folosirea lor la reproductie.

Ameliorarea cabalinelor - selectia si efectele selectiei

Date: 14 Feb 2014

 

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Ameliorarea cabalinelor - selectia si efectele selectiei

Prin politica de ameliorare a cabalinelor, statul, pune la dispozitia sectorului privat armasari de monta publica care sa activeze în statiuni de monta organizate de Consiliile locale si de Unitatile judetene pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie.

Activitatea de ameliorare a animalelor este reglementata prin Legea Zootehniei nr.72/2002 si prin Ordinul comun al ministrului A.P.A.M. si ministrului AI. nr. 861/614/2003.

Ameliorarea cabalinelor reprezinta procesul de crestere a potentialului genetic , biologic si reproductiv, in succesiunea generatiilor.

 

SELECTIA

 

Selectia, ca mijloc de ameliorare a cabalinelor, urmareste imbunatatirea insusirilor biologice si economice, prin deplasarea valoriilor medii ale acestora in directia si scopurilor impuse de necesitati, consolidarea si multiplicarea lor in sanul raselor si populatiilor de cabaline.

Restrictionarea reproductiva duce in succesiunea generatiilor, la modificarea frecventei de gena si respectiv de genotip, in favoarea celor utile si reducerea celor nefolositoare, deplasand astfel media insusirilor respective a populatiei spre indici mai buni. In acest scop, se impune intocmirea unui plan concret si amanuntit, tehnic si organizatoric. In consecinta in urmarirea si favorizarea insusirilor initial stabilite, sau schimbarea directiei de selectie, slabeste sau anuleaza efectul asteptat. Schimbarea orientarii selectiei odata inceputa, se va face numai in conditii de stricta necesitate si numai daca noua directie are caracter definitiv.

Respectarea acestor principii se impune cu atat mai mult, cu cat lucrarile de selectie la cabaline sunt mult mai dificile decat la alte specii de animale, ca urmare a numarului relativ mic de indivizi cu care se lucreaza, succesiunea intre generatii este lenta si acestea se suprapun, multiplicarea individuala este scazuta, numarul insusirilor si a factorilor ce le influenteaza este apreciabil, ameliorarea insusirilor se realizeaza intr-un interval lung de timp si tinand seama de valoarea individuala a animalelor, riscul este mare.

Obiectivele principale ale selectiei constau in imbunatatirea insusirilor biologice, morfologice si economice valoroase, fixarea si consolidarea acestora la un numar cat mai mare de indivizi din populatie, care sa fie capabil sa le transmita descendentilor si sa le reduca frecventa indivizilor cu insusiri inferioare sau nedorite.In funcite de valorea insusirilor populatiei considerate, prin selectie se poate urmari imbunatatirea concomitenta a mai multor caractere cum sunt potentialul productiv , precocitatea, reproductia s.a., sau numai a unora, ca talia , lugimea corporala, largimea unor segmente s.a. In toate cazurile, promovarea insusirilor economice utile trebuie sa tin seama si de imbunatatirea sau mentinerea caracterelor biologice generale, care, daca slabesc, influenteaza negativ capacitatea de ameliorare si economicitate individuala. In acelasi timp, selectia nu trebuie ingradita de standardul pentru o rasa reprezentand o unitate sistematica caracterizata prin indici standardizati vremelnic si evolutiv, care, prin folosirea sistemelor si metodelor de ameliorare pot fi imbunatatite radical, in scopul realizarii unor indici mereu superiori.

 

EFECTUL SELECTIEI 

 

Efectul selectiei sau castigul genetic, reprezinta deplasarea mediei caracterelor si a insusirilor unui grup din cadrul unei populatii insasi, in generatiile succesive. Aprecierea si posibilitatile de exprimare a efectului selectiei pentru insusirile si caracterele calitative fiind cunoscute, vom insista in continuare asupra elementelor de influenta ale acestora, avand in vedere particulatile speciei cabaline.

Starea de sanatate constituie un factor care in cazul unei stari maladive persistente si mai ales ereditare, micsoreaza sau inhiba selectia.Amintim aici mai ales afectiunile diferitelor aparate functionale, echilibrul neuro-formunal s.a.

Omogenitatea si marimea populatiei.Populatiile cabaline (rase si varietati) prezinta in general o structura genetic omogena, consolidata de-a lungul generatiilor, cu variabilitate relative restransa pentru unele insusiri si caractere, fapt influientat si de numarul mai redus de indivizi pe rase sau pe varietati(comparative cu alte specii de ferma). Din aceste considerente, asigurarea optima a conditiilor si a factorilor de mediu reprezinta un mijloc deosebit de important in manifestarea potentialului genetic individual si respectiv a posibilitatii de alegere a celor mai valorosi genitori.

Intensitatea selectiei (R) reprezinta proportia de indivizi retinuti in fiecare generatie pentru reproductive, in vederea mentinerii numarului constant de indivizi in populatie. Cu cat numarul retinut este mai mic, cu atat selectia pe generatie poate fi mai riguroasa si ritmul modificarilor in structura genetica creste sau invers.

Tinand seama ca obisnuit de la iapa se obtin anual 0,75 manji din care 0.37 femele, in cazul varstei de reforma, la 11 ani intensitatea de selectie la rasele intermediare este R=14,3 / 0.37 = 38.6 %; respectiv in fiecare an trebuie retinut 38,6% din tineretul femel nascut. In cazul reformei la 14 ani, retinerile anuale se reduc la 27% R=10/0,37=27%. Cu alte cuvinte, intensitatea de selectie este influientata de varsta obtinerii primului manz,de numarul produsilor obtinuti de la o femela si de varsta de reforma.

In cazul sporirii efectivelor matca, retinerea anuala a tineretului femel de inlocuire se majoreaza corespunzator cresterii procentuale prevazute, ceea ce de asemenea influienteaza evident intensitatea selectiei.

La masculi, intensitatea de selectie este mult mai mare, de atatea ori, la cate female se preconizeaza a fi folositi, de unde si importanta deosebita a acestora in procesul de ameliorare a populatiei. In medie se retin anual cate 2-3 produsi din totalul celor obtinuti anual.

Intervalul dintre generatii exprimat prin varsta medie a reproducatorilor in momentul ajungerii la maturitatea de reproductie a descendentilor, este de 10-11 ani. Din aceste considerente, efectul selectiei este mai lent decat la alte specii de ferma si trebuie compensata printr-o exigenta deosebita in alegerea reproducatorilor.

Diferenta de selectie se refera la superioritatea caracterelor si insusirilor nucleului de selectie fata de populatia din care face parte.Diferenta valorica a insusirilor urmarite dintre cele ale lotului de reproductie si a populatiei din care acesta face parte, permite un precalcul cu privire la prognosticarea performantelor viitorilor produsi.Spre exemplu, daca intr-o herghelie de trapasi se realizeaza in medie la armasari, viteza de 1’20’’/kmla iepe fata de 2’5’’/km in medie pe populatie, diferenta de selectie reprezinta un timp cu 40’’ mai putin la nucleul de selectie. Aceasta diferenta de selectie prestabilita se realizeaza in descendenta cu unele abateri, determinate de influienta selectiei naturale si a unor factori de mediu mai mult sau mai putin favorizanti.

Coeficientul de heritabilitate (h2) reprezinta un element de mare importanta in procesul de selectie, siguranta transmiterii in descendenta fiind cu atat mai mare, cu cat caracterul sau insusirea respectiva este mai bine consolidata gentic. Apreciind diferentele genotipice dintre rase si in cadrul acestora intre linii, valorice coeficientului de heritabilitate releva un potential diferit de transmitere ereditara a insusirilor urmarite, ca o consecinta a genotipurile ce alcatuiesc fiecare rasa sau linie in parte, insa care in majoritatea cazurilor releva o puternica consolidare genetic. Insusirile mai intens influentate de factorii exogeni, prezinta in general un coeficient de heritabilitate mai scazut, cum este spre exemplu la rasa Hutula insusirea pentru viteza cu h2 de 0,32 pentru samar.

Efectul selectiei pentru o insusire se realizeaza cel mai usor si intr-un timp mai scurt comparative cu selectia concomitenta pentru mai multe insusiri, insa trebuie sa avem in vedere dezvoltarea corelativa a insusirilor si sa nu neglijam insusirile biologice generale ale individului. Astfel daca la o populatie de cai nu ne multumeste o insusire cum ar fi spre exemplu talia prea redusa la caii de munte si dorim sa realizam o crestere de 5 cm pe generatie, este nevoie ca materialul de reproductie folosit sa fie cu 8 cm mai inalt decat populatia respectiva. In acest fel se va putea realiza progresul asteptat dupa cum urmeaza:

-talia calului de munte 135,23 cm

-talia reproducatorilor utilizati 143,19 cm

-coeficientul de heritabilitate pentru talie 0,63 cm

-intervalul dintre generatii 9,3 ani

g = 0,63 x 7,96 = 5,01 cm pe gratie si

j = 5,01/9,3 = 0,54 cm pe an

In situatia cand urmarim cresterea masei corporale care la calul de munte este in medie de 344 kg,iar a armasarilor reproducatori folositi din rasa hutula de 400 kg, putem evalua efectul selectiei pe generatie, tinand seama ca h2 = 0,7, astfel:

g = 56 x 0,68 = 38,08 kg respectiv j= 38,08/9,3 = 4,09 kg

In concluzie, este necesar sa folosim la reproductie numai reproducatori care in timp sa asigure castigul genetic asteptat.

Efectul selectiei pentru mai multe insusiri. In majoritatea cazurilor in ameliorarea cabalinelor prin selectie nu se urmareste imbunatatirea unui singur caracter, ci a mai multora simultan. Castigul genetic in cazul selectiei concomitente pentru mai multe insusiri sau caractere este direct influientat de corelatia dintre acestea si valoarea coeficientului de heritabilitate.

Tinand seama de importanta cresterii genomenelor corelative dintre caractere, corelatii a caror ordin de marime este determinat de intensitatea relatiilor dintre genele sau blocurile de gene cu actiune pleiotropa determinate de caracterele corelate si intensitatea dintre factorii exogeni care concura in acelasi sens sau antagonist la manifestarea acestor caractere. Valoarea coeficientului de corelatie dintre doua sau mai multe insusiri variaza foarte mult, in functie de caracterul de dezvoltare simultan sau independent al acestora. Asa spre exemplu, coeficientul de corelatie dintre unele insusiri fenotipice si performantele de viteza realizate in probele de calificare de tineretul cabalin din rasa Lipitana, variaza dupa cum urmeaza:

-Coeficientul de corelatie intre timpul realizat in proba de control si modificarea plusului dupa efectuarea acesteia este de 0,08; cu temperatura 0,25;

-corelatia modificarilor pe durata probei intre lipemie si respiratie este de 0,38; cu temperatura 0,25 si cu pulsul 0,18;

-corelatia intre modificarile lipemiei si puls este de 0,20, cu respiratia 0,16 si cu temperature 0,32;

-corelatia intre modificarea fractiunilor gamaglobuline si puls este 0,43, cu respiratia 0,17 si cu temperatura corpului 0,32 s.a. In acest sens este edificatoare selectia aplicata la rasa Hutula, in vederea cresterii dezvoltarii corporale, la care in ultimii 35 ani s-a marit talia cu 5,7%, perimetrul toracic cu 9,3%, cu aproape 10% masa corporala s.a.

Aspecte generale privind ameliorarea cabalinelor

Date: 14 Feb 2014

 

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Aspecte generale privind ameliorarea cabalinelor

Teoria, tehnologia si practica zootehnica se afla astazi intr-un proces de revizuire radicala. Intr-un asemenea moment, cand totul trebuie schimbat, tarile sunt puse din nou la acelasi start. Castigarea noii curse a dezvoltarii depinde mai mult de pornirea si comportarea pe parcursul ei, decat de handicapul dezvoltarii anterioare.

Ajutati de sistemul nostru social, avem sanse foarte mari de a intra si de a castiga in competitie, daca actionam in timp util, inteligent, exact, curajos.

Trei sunt domeniile cheie in care trebuie actionat:

  • teoria ameliorarii si producerii materialului de prasila;
  • teoria alimentatiei si producerii furajelor combinate, indeosebi a premixurilor;
  • teoria optimizarii exploatarii si elaborarea unor scheme de exploatare aferente.

De succesul obtinut in aceste domenii depinde ca in viitoarele decenii si secole

sa intram in categoria debitorilor sau creditorilor pe planul productiei animale. Acum, mai mult ca in urma cu 40 de ani, este valabila afirmatia eminentului fondator al scolii zootehnice romanesti Gh. K. Constantinescu “Cine va persevera in empirism va cadea infrant”.

Productia animala, realizarea de bunuri necesare omului prin folosirea animalelor este un eveniment relativ recent in istoria omenirii. Momentul ei de inceput il constituie domesticirea animalelor, procesul de trecere sub controlul omului a reproductiei, ingrijirii si hranirii lor; acest inceput a fost unul dintre primii pasi pe care i-a facut in actiunea sa pentru supunerea naturii, pentru folosirea mai buna a conditiilor pe care mediul le ofera vietii sale. Domesticirea calului a asigurat omului o sursa de viteza si putere ce nu a mai fost depasita decat dupa inventarea locomobilei cu vapori si a motorului cu ardere interna.

Obiectivul principal in cresterea cabalinelor, il constituie imbunatatirea continua a potentialului lor de productie, in conditii de economicitate maxima. Realizarea acestui deziderat este determinat de caracterele, insusirile si particularitatile intrunite , care difera in functie de rasa si individ, respectiv de baza lor ereditara si interactiunea dintre acestea si conditiile mediului ambiant. In acest sens, nivelul productiei este determinat de gradul de manifestare a potentialului genetic al bazei ereditare, sub influenta directa a factorilor de mediu, care pot fi favorizanti sau inhibitori.

Baza ereditara si conditiile de mediu, ca latura fundamentala si concreta in formarea fenotipului, se caracterizeaza prin relatii de interactiune si interdependenta ce se conditioneaza reciproc. Acestea pot suferi procese continui de imbunatatire astfel incat, sub raportul potentialitatii diferitelor caractere si insusiri, sa se poata manifesta prin indici biologici si economici superiori.

Pe masura imbunatatirii factorilor de mediu si a realizarii lor la nivel optim, se favorizeaza exteriorizarea intregului potential genetic, astfel incat orice imbunatatire adusa in acest sens nu mai determina o manifestare fenotipica prin productie superioara, fiind necesar sa actionam asupra potentialului individual genetic.

Deoarece potentialul genetic al unei populatii este determinat de proportia si de natura genelor si genotipurilor ce o formeaza, imbunatatirea bazei ereditare se poate realiza numai prin folosirea sistemelor si a metodelor ce produc modificari in raporturile dintre gene, care duc la restructurarea combinativa a acestora in genotipuri mai valoroase in succesiunea generatiilor. De fapt acesta este insusi scopul ameliorarii, pe care-l putem defini ca : “ imbunatatirea directionala a potentialului genetic al populatiilor de animale, prin modificarea structurii genetice a acestora”.

Amelioarea populatiilor se realizeaza prin selectionarea restrictiv reproductiva a genotipurilor ce participa la crearea generatiilor urmatoare ; programarea genotipurilor selectionate in vederea reproducerii, asfel incat fata de insusirile urmarite descendenta sa intruneasca valori superioare sau cel putin egale cu baza ereditara a formelor parentale cresterea dirijata a tineretului si rationalizarea sistemelor de exploatare. Aplicarea sistemelor si a metodelor ce concura la modificarea structurii genetice a populatiilor de cabaline sunt cuprinse in programe de ameliorare specifice obiectivelor propuse si urmarite pe rase sau pe categorii de rase, obiective care in toate cazurile deriva din cerintele economice concrete ale pietii interne si externe. Indiferent de aptitudini (calarie, samar sau tractiune), principalele obiective urmarite in ameliolarea cabalinelor sant sporirea potentialului de munca (viteza si forta), cresterea precocitatii si a vitalitatii, imbunatatirea indicilor de reproductie, scaderea consumurilor specifice si corectarea sau inlaturarea defectelor care determina diminuarea randamentului folosirii lor in scop zootehnic sau utilitar.

Tinand seama de cerintele economice actuale si de orientarile de perspectiva in cresterea cabalinelor, Programul de ameliorare la aceasta specie (1982) prevedea urmatoarele directii principale:

  • sporirea capacitatii energetice a cabalinelor din rasele de tractiune crescute in tara noastra si producerea de noi tipuri de cai utillitari pentru diferite zone ale tarii ;
  • producerea unor tipuri de cai pentru sportul de performanta, ce aptitudini de viteza si pentru sarituri de obstacole, necesare echipelor hipice care participa la competitii interne si internationale ;
  • producerea unor tipuri de cai pentru sportul hipic de amatori si de agrement, necesari oamenilor care isi petrec timpul liber in mijlocul naturii si practica “ turismul calare “, aflat in plina dezvoltare.

Ameliorarea efectivelor de animale reprezinta o activitate cu caracter prioritar în strategia dezvoltarii zootehniei românesti.

Cresterea cabalinelor, reprezinta o componenta importanta a sectorului zootehnic national, ameliorarea continua a acestor efective rezulta ca o necesitate tinând seama de ponderea relativ mare a utilizarii cailor în agricultura.

Ameliorarea efectivelor de cabaline din marea crestere, este o activitate de interes public care se realizeaza prin aportul armasarilor de monta publica folositi ca reproducatori în statiuni de monta.

Structura pe rase este într-o schimbare permanenta adaptându-se cerintei sociale venite din partea crescatorilor de cabaline. În etapa actuala sunt utilizati la reproductie în special armasarii destinati ameliorarii cabalinelor de munca si în mai mica masura armasarii destinati ameliorarii cabalinelor de sport si agrement.

Ameliorarea normelor de etichetare

Date: 14 Feb 2014

Conceptul de vin de calitate din Uniunea Europeană se bazează pe vinurile cu indicație geografi că protejată (IGP) și pe cele cu denumire de origine protejată (DOP). Politicile naționale încetățenite privind calitatea sunt protejate. Etichetarea se simplifică. De exemplu, etichetele vinurilor din Uniunea Europeană fără indicație geografi că vor putea menționa soiul și anul recoltei. Pe de altă parte, se vor putea proteja în continuare anumite mențiuni și forme de sticle tradiționale.

Piata vitivinicola europeana - Pachete financiare nationale

Date: 14 Feb 2014

Potrivit Uniunii Europene, fiecărei tări producătoare de produse vitivinicole din UE i se vor aloca fonduri europene pentru a-i permite finanțarea măsurilor orientate către necesitățile locale. Printre aceste măsuri se pot număra acțiunile de promovare în țările terțe, restructurarea/reconversia podgoriilor, investițiile în modernizarea lanțului de producție și în inovare, noi măsuri de gestionare a crizelor și plata decuplată pentru fi ecare exploatație.

Principalele boli ale prepelitelor

Date: 14 Feb 2014

 

Principalele boli ale prepelitelor

By  
Font size: Decrease font Enlarge font

Prepeliţele sunt pasari foarte rezistente la maladii, şi de aceea, creşterea acestora este o îndeletnicire prosperă. Pentru optimizarea sănătăţii însă, crescătorul trebuie să prevină şi să intervină prin:

  • alimentaţie raţională şi o curăţenie scrupuloasă a cuştilor şi a spaţiilor,
  • menţinerea condiţiilor optimale termice, higrometrice, de aerisire şi iluminare; etc.

Evident, neindeplinicrea acestor minime cerinte, duce la imbolnavire si deces; iata cateva din maladiile pe care le pot avea aceste micute pasari:

Clasificarea maladiilor
1. Boli cu etiologie nespecifică
2. Boli infecţioase
3. Boli parazitare
4. Boli cu difuzibilitate rapidă - virozele cu mare putere de contagiere
5. Boli cu difuzibilitate lentă: bacteriozele - afecţiuni care pot îmbrăca o evoluţie gravă (holera aviară)

6. Boli micotice, parazitare şi carenţiale
6.1. Bolile micotice - boli produse de diferite microorganisme de tipul mucegaiului (caspergiloza şi fuzarioza), ce provin din furajele sau aşternutul mucegăit, dar şi datorită contaminării instalaţiilor necurăţate în care se prepară furajele combinate.

6.2. Bolile parazitare cunoscute ca: coccidioza, heterakidoza, syngamoza şi ascaridioza. Acestea apar în fermele mici, cu condiţii proaste de creştere (din cauza aşternutului murdar şi umed) şi, în special, în sistemul de creştere la sol.

6.3. Bolile carenţiale – cele mai cunoscute sunt: encefalomacia de carenţă, perozisul şi avitaminozele. Aceste boli survin în urma administrării unor furaje combinate neechilibrate din punct de vedere nutriţional, dar şi ca un efect secundar al evoluţiei parazitozelor (prin lezarea mucoasei intestinale şi diminuarea puterii de absorbţie), dar şi din cauza unor tratamente prelungite.

Despre combaterea acestor boli, dar si despre modul de aplicare a tratamentului corespunzator, va recomandam cartea de mai jos!

Crescatoria de prepelite

Vrei mai multe detalii despre infiintarea unei crescatorii de prepelite?

Avantajele cresterii prepelitelor

Date: 14 Feb 2014

 

Avantajele cresterii prepelitelor

By  
Font size: Decrease font Enlarge font

Avantajele creşterii prepeliţelor:

 cheltuielile pentru achiziţionarea materialului reproducător şi pentru echiparea crescătoriei, sunt relativ mici;
 spaţiul necesar este de dimensiuni reduse, putând fi obţinut şi din reamenajări;
 timpul alocat unei asemenea crescătorii este minim;
 afacerea poate fi începută, în trei trepte consecutive, pornind de la un efectiv care să acopere nevoile familiale (20-50 de exemplare în 1-4 cuşti), continuând cu organizarea crescătoriei ca activitate auxiliară în gospodărie (100-500 de exemplare) şi încheind cu dezvoltarea ei la standardele unei mici industrii (peste 10.000 de exemplare);
 organizarea crescătoriei pentru unul sau mai multe din următoarele obiective: producţie de ouă, producţie de carne, producţie de material biologic, producţie de utilaje specializate, asistenţă tehnică şi tehnologică;
 condiţiile de piaţă sunt favorabile, având în vedere costurile reduse şi veniturile prezumate, împrejurarea în care cererea potenţială este apreciabilă, iar oferta este ca şi inexistentă;
 ca să nu mai vorbim despre avantajele multiple pentru familie: hrana proaspătă şi ecologică, proprietăţile terapeutice ale ouălor de care puteţi beneficia, şi de ce nu, implicarea copiilor în această afacere (dezvoltarea responsabilităţii, a disciplinei, formarea unui program de educare).

Poate fi o afacere foarte rentabila pe termen scurt si mediu!

Crescatoria de prepelite

Vrei mai multe detalii despre infiintarea unei crescatorii de prepelite?


 

Consumul ouălor de prepeliţă. Recomandări medicale

Date: 14 Feb 2014

 

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Consumul ouălor de prepeliţă. Recomandări medicale

Specialiştii în domeniu ne recomandă consumul ouălor de prepeliţă, pentru diferite afecţiuni, ca:

• remediu al sistemului digestiv, gastrite, ulcer stomacal, ulcer duodenal;

• cura împotriva anemiei, creşte nivelul hemoglobinei şi înlătură toxinele şi metalele grele din sânge;

• ajută în tratamentul tuberculozei, astmului bronşic, al diabetului;

• are puternice efecte anticancer; ajută la inhibarea dezvoltării celulelor canceroase;

• ajută la îndepărtarea şi eliminarea pietrelor din ficat, rinichi şi vezica biliară;

• accelerează recuperarea după intervenţii chirurgicale, atacuri cerebrale, întăreşte musculatura inimii;

• puternic stimulent al potenţei; hrăneşte prostata cu substanţe deosebit de folositoare (fosfor, proteine şi vitamine);

• îmbunătăţeşte memoria, intensifică activitatea cerebrală şi reglează sistemul nervos;

• întăreşte sistemul imunitar, încetineşte îmbătrânirea organelor şi prelungeşte durata de viaţă.

 

 

 Cumpără cartea CRESCĂTORIA DE PREPELIŢE de pe portalul www.lucrări.ro !

 

 

Plantatiile de mar si combaterea insectelor

Date: 14 Feb 2014

 

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Plantatiile de mar si combaterea insectelor

In livezile de mar numarul agentilor fitopatogeni si al daunatorilor este mare, ceea ce face ca pe plan mondial pirderile sa fie apreciate la 28,8 %.

Dintre daunatorii mai raspanditi citam : paduchele din San Jose’ (Quadraspidiotus perniciosus), Paduchele verde al marului (Aphis pomi), Puricele melifer al marului (Psylla mali), Viermele merelor (Laspeyresia pomonella), Nalbarul sau Albilita (Aporia crataegi), Fluturele cu abdomen auriu (Euproctis chrysonrheea), Omida paroasa a stejarului (Lymantria dispar), Omida paroasa a dudului (Hyphantria cunea), Inelarul (Malacosoma neustria), Cotarul verde (Cheimatobia brumata), Gargarita florilor de mar (Anthonomus pomorum) gandacul paros (Epicometis hirta), carabusul de mai ( Melolontha melolontha), Gargarita mugurilor (seiaphobus squalidus), Gandacul puietilor (Capnodis tenebrionis), Viespea cu feresrau (Hoplocampa testudinea), Acarianul brun (Bryobia rubrioculus), Acarianul Rosu (Panonychus ulmi).

Metodele Biologice de combatere a bolilor si daunatorilor constituie piatra fundamentala a conceptului de lupta integrata.

In combaterea biologica se folosesc zoofagi (dusmani naturali) care limiteaza inmultirea daunatorilor.

In tara noastra in anul 1923 W. Knechtel a introdus viespea parazita nomofaga Aphelinus mali importata din Franta si a obtinut o diminuare in proportie de 80 – 100 % a populatiilor de paduche lanos (Eriosoma lanigerum) din livezile de mar. In prezent in combaterea biologica se folosesc urmatoarele insecte parazite :

Prospaltella perniciosi care se dezvolta pe seama larvei si adultilor paduchelui din San Jose’. Cresterea vispei se face in laboratoare speciale. Vispile obtinute se lanseaza in livezile infestate primavara in lunile aprilie mai in 2 etape : la inceput la aparitia larvelor si la aparitia adultilor. Norma de lansare variaza in functie de gradul de infestare. Aceasta viespe reduce cu 80 – 90 % daunatorii de carantina din livezile de mar.

Trichogramma embryophagum. Aceasta viespe paraziteaza in special oule de Sitotroga cerealella. Lansarea in livezile d emeri se face in perioada depuneri in masa a oulelor de catre daunator, cu o norma de 20.000 – 30.000 de viespi / ha.

Paduchele din San Jose’ are numeroase specii de paraziti si pradatori naturali dintre care ca specii parazite mai importante sunt : Prospaltella perniciosi, P. Fasciata si Aphytis proclia iar ca specii pradatoare : Chilorus bipustulatus si C. renipustulatus. Aceste specii sunt importate in perspectiva folosirii lor in combaterea biologica dirijata.

Impotriva speciilor de Lepidoptere defoliatoare se folosesc tratamente cu Thuringin (0,4%), Dipel (0,1%), Bactospeine (0,15%).

Omizile defoliatoare pot fi mentinute sub PEDP de tratamente sistematice cu preparate de baza de B. thuringiemsis. Un astfel de produs contine 6000 U.A. (unitati active)/mg de complex spori – cristale, in doza de 1,5 kg/ha sub forma de pulbere umectabila este foarte eficace.

Viermele merelor este combatut cu preparate biologice pe baza de bacterii cu Bacillus thuringiesmsis (Turintux) si B. cereus. Folosindu-se viespi oofagi ca : Trichogramma embryophagum, prin lansari de cate 20.000 – 60.000 de viespi/ha, se obtine o reducere a stocului cu 35 – 65 %.

Se foloseste feromonul sexual specific : Atrapom, Codlemone pentru stabilirea momentelor optime in avertizarea tratamentelor (prin atragerea mascululor in sursa de feromoni) sau pentru combaterea directa (prin dezorientarea masculilor). Amplasarea a 1 – 2 curse cu feromoni la ha permite stabilirea mai precisa a curbelor de zbor.

Tot impotriva virmelui merelor (Laspeyresia pomonella) s-a aplicat metoda autocida. Acest procedeu implica fie iradierea populatiilor daunatoare in biotopul lor natural, fie alcatuirea de loturi de indivizi care sunt mentinuti in conditii controlate si care, dupa aplicarea unui tratament de starilizare, sunt eliberati in natura. Prin lansarea unui efectiv de insecte sterile mult superior populatiilor naturale in care se aplica acest tratament, acest neajuns poate fi inlaturat.

Pentru combaterea biologica a insectei Hypantria cunea se utilizeaza endohormoni, substante secretate de glandele cu secretie interna a insectelor si care intervin in dezvoltarea acestora. Acestia sunt : hormonul juvenil si hormonul de naparlire. Prin tratarea stadiilor sensibile ale insectelor cu aceste substante se produc perturbari in dezvoltare, iar in final se ajunge la sterilizarea sau pierderea insectelor. In tara noastra s-au sintetizat o serie de substante juvenoide ca : JTC – 1, JTC – 2, JTN – 3, JTN – 4, JA – 1, JA – 2, JA – 3, JA – 4.

Totusi pretul cresteri in masa al acestei insecte este prea ridicat trebuie facut un calcul economic mai amanuntit si pe o durata de timp mai mare, deoarece dupa 3 ani de lansari, tratamentele se pot face numai localizat, in unele focare. Metodele actuale de utilizare a masculilor sterili nu permit eradicarea speciei.

Pentru pragurile de daunare ale acarienilor, virmelui marului, viespea marului, s-a studiat fauna utila , astfel ca primele elemente de combatere au fost puse in practica. Pe baza observatiilor privind evolutia daunatorilor si a PEDP se poate reduce cu 30 – 40 % nr. de tratamente. Un numar insemnat de lucrari a fost consacrat metodelor biologice de combatere prin aplicarea de produse pe baza de B. thuringiemsis sau introducerea speciei Aphelinus mali.

Intre masurile chimice si cele biologice trebuie optat ori de care ori este posibil pentru cele biologice. Si in acest caz numarul de tratamente este ridicat, dar posibilitatile de introducere a unei scheme de combatere in practica sunt mai mari.

 

 

BIBLIOGRAFIE

- Protectia plantelor, Al. Lazar, M. Hatman, I. Bobes, T. Perju, T. Sapunaru, M. Goian, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti – 1980.

- Combaterea integrala in protectia plantelor, T. Baicu, A. Savulescu, Editura Ceres, Bucuresti 1978.

Soiul de prun Piersikovaia

Date: 14 Feb 2014

 

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Soiul de prun Piersikovaia

Soi de origină engleză.

 

Pomul

Vigoarea: viguros.

Coroana: rară răsfirată.

Intrarea pe rod: anul 6.

Productivitatea: până la 10 t/ha.

Epoca de înflorire: medie. Soi androsteril.

Polenizatori: Renclod Althan, Kabardinskaia ranniaia.

 

Fructul

Mărimea: mare (40-50 g).

Forma: ovală.

Peliţa: slab acoperită cu pruină.

Pulpa: galben-roşietică, de consistenţă tare.

Substanţe uscate: 17-19%.

Sâmburele: uşor detaşabil.

Epoca de maturare: timpurie.

 

Aprecierea generală

Soi de masă, rezistent la boli, pretabil la transportare.

Caisele - compozitie chimica, consum, depozitare

Date: 14 Feb 2014

 

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Caisele - compozitie chimica, consum, depozitare

Compoziţia chimică a fructelor.

Compoziţia chimică se caracterizează printr-un conţinut ridicat de zaharuri, acizi organici, substanţe pectice, dar mai ales prin vitamine şi săruri.

Producţia mondială.

Producţia mondială este de 2.642.222 ceea ce reprezintă 0,6% din producţia mondială de fructe.

Continentul cu cea mai mare producţie de caise este Asia, urmată de Europa.

În România până în 1990 cuprindea doar 2,9% din producţia totală. În anul 2004 producţia de caise era de 20.648 t, mai scăzută decâ în ceilalţi ani datorită faptului că în ultimul timp pomicultura românească nu a mai înregistrat progrese.

Modul de folosire al fructelor.

Fructele de cais se folosesc atât în stare proaspătă cât şi pentru industrializare.

Caisele pentru consum în stare proaspătă se expediază rapid pe piaţă deoarece în 1 – 3 zile trebuie să ajungă la consumator.

Caisele pentru industrializare ( gem, nectar, jeleu, deshidratare ) se vor recolta şi prin scuturare la maturitatea deplină şi chiar supracoacere. Conjunctura favorabilă valorificării nu impune însă păstrarea caiselor o perioadă lungă.

Păstrarea fructelor.

Pentru ca fructele de cais să se păstreze bine este necesar ca recoltarea să se facă la maturitatea de recoltare, deoarece dacă sunt coapte nu rezistă la transport şi nu se pot păstra mai mult de 1 – 2 zile. Caisele destinate consumului în stare proaspătă se ţin în depozit maxim 6 – 8 zile iar cele pentru industrializare o perioadă mai lungă de timp până la 10 zile. Pentru o păstrare de peste 10 zile temperatura în depozit trebuie să fie cuprinsă între – 0,5 şi + 1 °C iar umiditatea de 80 – 90%. Înainte de a se introduce în depozite caisele trebuie prerăcite. După prerăcire lădiţele cu fructe se introduc în spaţiile de păstrare unde se aşează în stive de câte 10 – 12 rânduri. Aici caisele se ţin 1 – 2 zile la 14 – 16°C şi 85% umiditatea relativă a aerului apoi se coboară temperatura la –0,5.....+1°C şi aceiaşi umiditate.

Noi practici vitivinicole la nivelul Uniunii Europene

Date: 14 Feb 2014

 Procedura de adoptare a unor noi practici oenologice sau de modifi care a practicilor existente este mai fl exibilă. Practicile oenologice admise de Ofi ciul internațional al viei și vinului (OIV) nu vor mai fi evaluate de Consiliu, ci de Comisie, care le va adăuga, dacă este cazul, la lista practicilor admise de Uniunea Europeană.

Îmbogățirea vinului prin adaos de zahăr sau de must este în continuare autorizată, cu un nivel maxim redus.

Regulament de organizare si functionare a Comitetului EMAS si al Biroului EMAS

Date: 14 Feb 2014

 Regulament de organizare şi funcţionare al Comitetului EMAS şi al Biroului EMAS

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 444 din 24/06/2011


Art. 1. (1) Comitetul EMAS şi Biroul EMAS sunt înfiinţate în temeiul prevederilor art. 2 alin. (2) şi alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 57/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 şi a deciziilor 2001/681/CE şi 2006/193/CE ale Comisiei. 
   (2) Comitetul EMAS participă la procesul de evaluare a cererii de înregistrare în EMAS a organizaţiilor şi de reînnoire a acesteia, precum şi în procesul de suspendare sau de radiere a înregistrării în EMAS, alături de organismul competent desemnat prin prevederile art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 57/2011. 
   (3) Secretariatul tehnic al Comitetului EMAS este asigurat de Biroul EMAS. 
   Art. 2. Definiţiile termenilor specifici utilizaţi în prezentul regulament sunt prevăzute la art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizaţiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 şi a deciziilor 2001/681/CE şi 2006/193/CE ale Comisiei, denumit în continuare Regulament. 
   Art. 3. (1) Comitetul EMAS este constituit din 21 de membri titulari, conform prevederilor art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 57/2011. 
   (2) Componenţa nominală a membrilor Comitetului EMAS se aprobă în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 57/2011. 
   (3) Componenţa nominală a membrilor Biroul EMAS se desemnează în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 57/2011. 
   (4) Mandatul de membru titular al Comitetului EMAS este de 2 ani, putând fi reînnoit. 
   (5) Participarea membrilor titulari ai Comitetului EMAS în cadrul întrunirilor nu este remunerată. 
   Art. 4. Membrii titulari ai Comitetului EMAS trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: 
   a) să aibă cunoştinţe în domeniul protecţiei mediului; 
   b) să cunoască legislaţia în domeniul EMAS şi să se preocupe în mod continuu de creşterea nivelului de pregătire în acest domeniu; 
   c) să nu facă parte din corpul de auditori sau verificatori de mediu pentru organizaţia supusă evaluării, care solicită înregistrarea în EMAS sau reînnoirea acesteia; 
   d) să nu asigure servicii de implementare a sistemului de management de mediu, care ar putea compromite obiectivitatea sau imparţialitatea procesului de evaluare a cererii de înregistrare în EMAS sau de reînnoire a acesteia, pentru organizaţia supusă evaluării; 
   e) să declare pe propria răspundere că îndeplinesc cu imparţialitate şi integritate atribuţiile şi responsabilităţile în procesul de evaluare a cererii de înregistrare în EMAS a organizaţiilor şi de reînnoire a acesteia, precum şi în procesul de suspendare sau de radiere a înregistrării în EMAS; 
   f) în cazul existenţei unui conflict de interese, sunt obligaţi să se abţină de a participa la luarea unei decizii; 
   g) să participe la instruirile în domeniul EMAS organizate de organismul competent. 
   Art. 5. (1) În cazul în care membrii titulari ai Comitetului EMAS nu pot participa la întruniri din motive obiective, aceştia pot fi înlocuiţi de persoane desemnate în acest scop, cu condiţia ca acestea să îndeplinească cerinţele prevăzute la art. 4. 
   (2) Înlocuirea se aduce la cunoştinţa Biroului EMAS, în scris, cu minimum două zile înainte de data întrunirii. 
   Art. 6.  (1) Calitatea de membru titular al Comitetului EMAS se pierde în următoarele condiţii: 
   a) prin retragere, membrul titular în cauză având obligaţia să comunice organismului competent solicitarea de retragere, în scris, cu cel puţin o lună înainte de data retragerii; 
   b) prin excludere, atunci când un membru titular al Comitetului EMAS nu asigură reprezentarea la 3 şedinţe consecutive a autorităţii publice centrale, instituţiei, asociaţiei patronale şi organizaţiei neguvernamentale care l-a nominalizat, precum şi în cazul constatării încălcării prevederilor art. 4. 
   (2) Organismul competent comunică, în scris, conducătorului autorităţii publice centrale, instituţiei, asociaţiei patronale, precum şi organizaţiei neguvernamentale reprezentate de membrul în cauză decizia privind excluderea şi motivarea acesteia, împreună cu solicitarea de a desemna un alt reprezentant. 
   Art. 7. (1) Comitetul EMAS se întruneşte semestrial şi ori de câte ori este necesar, la solicitările organismului competent. 
   (2) Certificatul de înregistrare EMAS se semnează de reprezentantul cu funcţie de conducere al organismului competent, care coordonează activităţile din domeniul EMAS. 
   Art. 8. (1) În procesul de evaluare a cererii de înregistrare în EMAS şi de reînnoire a acesteia, precum şi în procesul de suspendare sau de radiere a înregistrării în EMAS, hotărârile Comitetului EMAS se adoptă prin votul majorităţii membrilor, în prezenţa obligatorie a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor sau, după caz al persoanelor desemnate ca înlocuitori. 
   (2) În cazul în care în cadrul şedinţei Comitetului EMAS se constată că sunt necesare informaţii suplimentare, luarea deciziei se amână pentru o şedinţă ulterioară, la care pot fi invitaţi la discuţii experţi colaboratori care nu au drept de vot. 
   Art. 9. Comitetul EMAS are următoarele atribuţii şi responsabilităţi: 
   a) acordă sprijin organismului competent cu privire la luarea măsurilor necesare în vederea promovării EMAS şi a încurajării participării organizaţiilor în cadrul EMAS, în special a organizaţiilor mici, în principal prin accesul la informaţii privind EMAS şi a modalităţilor de accesare a fondurilor de susţinere existente, special adaptate nevoilor acestora; 
   b) diseminează informaţii privind obiectivele, componentele şi avantajele principale ale EMAS; 
   c) analizează documentele şi informaţiile necesare în procesul de evaluare a cererii de înregistrare în EMAS a organizaţiilor şi de reînnoire a acesteia, precum şi în procesul de suspendare sau de radiere a înregistrării EMAS, conform procedurii elaborate în conformitate cu prevederile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 57/2011; 
   d) hotărăşte privind emiterea avizului de acordare a înregistrării în EMAS şi de reînnoire a acesteia, precum şi de suspendare sau de radiere a înregistrării în EMAS; 
   e) contribuie la îndeplinirea prevederilor art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 57/2011, respectiv analizează posibilităţile de integrare a EMAS în alte politici şi instrumente de la nivel naţional. 
   Art. 10. Biroul EMAS are următoarele atribuţii şi responsabilităţi: 
   a) răspunde solicitărilor de acordare de asistenţă şi de informaţii cu privire la cerinţele legale din domeniul protecţiei mediului aplicabile organizaţiilor în cauză; 
   b) primeşte cererile de înregistrare în EMAS sau documentele necesare reînnoirii înregistrării în EMAS, inclusiv declaraţiile de mediu actualizate, şi documentele necesare menţinerii înregistrării în EMAS, precum şi cererile privind derogările pentru organizaţiile mici prevăzute la art. 7 din Regulament şi înştiinţează, în scris, organismul competent despre depunerea acestora; 
   c) verifică existenţa tuturor documentelor necesare procesului de înregistrare în EMAS sau de reînnoire a acesteia, depuse de organizaţii, precum şi integralitatea informaţiilor incluse în documente şi solicită, după caz, documente şi informaţii suplimentare organizaţiilor în cauză; 
   d) asigură obţinerea informaţiilor cu privire la stadiul şi modul în care organizaţiile supuse evaluării respectă cerinţele legale din domeniul protecţiei mediului aplicabile activităţii acestora; 
   e) convoacă, în scris, la solicitarea organismului competent, întrunirile Comitetului EMAS şi comunică membrilor acestuia ordinea de zi a întrunirilor; 
   f) pregăteşte documentele întrunirii respective şi le difuzează membrilor Comitetului EMAS sau persoanelor desemnate ca înlocuitori; 
   g) consemnează în procese-verbale dezbaterile şi deciziile din cadrul întrunirilor Comitetului EMAS şi le supune avizării membrilor titulari ai Comitetului EMAS sau, după caz, persoanelor desemnate ca înlocuitori; 
   h) ţine evidenţa exemplarelor în original a documentelor menţionate la lit. a)-g); 
   i) pregăteşte dosarul organizaţiilor supuse evaluării, care include, în copie documentele prevăzute la lit. a)-e) şi g), şi îl transmite organismului competent; 
   j) întocmeşte şi publică lista organizaţiilor înregistrate în EMAS, la nivel naţional, şi a informaţiilor privind modul de obţinere a declaraţiei de mediu sau a declaraţiei de mediu actualizate, inclusiv a informaţiilor privind organizaţiile cărora li s-a suspendat sau radiat înregistrarea în EMAS, prin înscrierea şi menţinerea acestora într-un registru, numit Registrul naţional al EMAS; 
   k) transmite organismului competent lista actualizată a organizaţiilor înregistrate în EMAS; 
   l) arhivează documentele privind EMAS pentru o perioadă de cel puţin 5 ani; 
   m) pregăteşte un raport anual cu privire la activitatea desfăşurată în cadrul Comitetului EMAS. 
   Art. 11. Comitetul EMAS şi Biroul EMAS participă alături de organismul competent la evaluările la nivel de omologi organizate conform prevederilor art. 17 din Regulament.

Data intrarii in vigoare: 24.06.2011

Cosasul – Ctenopharingodon idella

Date: 14 Feb 2014

 

Cosasul – Ctenopharingodon idella

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Cosasul – Ctenopharingodon idella

Este originar din bazinul Amurului găsindu-se şi în alte bazine hidrografice din China. A fost adus în 1960 în România şi s-a reuşit o aclimatizare perfectă.

Este o specie reofilă, semimigratoare, ajungând la o lungime de peste un metru şi o greutate de 15-20 kg, având un corp alungit fusiform, acoperit cu solzi cicloizi bine fixaţi în tegument, gură terminală, prezintă dinţi faringieni zimţaţi şi dispuşi pe ultima pereche de arcuri branhiale pe două rânduri.

Se reproduce în perioada mai-iunie la temperaturi ale apei de 20-22(C. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 5 ani. Prolificitatea este în funcţie de talia femelelor şi variază între 200.000-800.000 icre pelagice nelipicioase de culoare gălbui - verzuie, cu diametrul 1,2-1,8 mm; incubaţia durează 1-2 zile.

După resorbţia sacului vitelin, puietul până la 11-15 mm se hrăneşte cu organisme planctonice mărunte, cum ar fi: rotifere, crustacee, alge. La lungimea de 15-18 mm începe să consume larve de tendipendide şi fragmente ale unor plante macrofite, rolul planctonului reducându-se. Adulţii se hrănesc aproape exclusiv cu vegetaţie acvatică macrofită şi întâmplător cu zooplancton.

Hrănirea începe primăvara, la o temperatură de 10-14°C şi ţine până toamna, la aceleaşi temperaturi; în sezonul de iarnă nu se hrăneşte.

Cosaşul are o mare importanţă pentru piscicultură din punct de vedere al calităţii cărnii, al productivităţii sporite şi pentru valorificarea vegetaţiei acvatice macrofite insuficient utilizate.

Deoarece în apele stagnante nu se reproduce, dar se dezvoltă bine, materialul necesar populării bazinelor ciprinicole se obţine prin reproducere artificială. În bazinele ciprinicole de creştere şi îngrăşare, cosaşul se poate introduce ca specie suplimentară alături de crap.

Sangerul – Hypophtalmichthys molitrix

Date: 14 Feb 2014

 

Sangerul – Hypophtalmichthys molitrix

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Sangerul – Hypophtalmichthys molitrix

Este originar din bazinul Amurului găsindu-se şi în alte bazine hidrografice din China. A fost adus în 1960 în România şi s-a reuşit o aclimatizare perfectă.

Denumirea de sânger a fost propusă de ing. Gh. Mirică, pentru motivul că suprafaţa corpului devine sângerie după manipulare.

Ajunge la peste 1m lungime şi cca. 10-12 kg , corpul fiind alungit şi comprimat lateral, mai pronunţat pe linia ventrală, unde formează o carenă fără solzi, care începe de la centura scapulară (istm) şi se termină la anus. Se reproduce în perioada iunie-august la temperaturi ale apei de 22-24°C.

Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 3-6 ani. Prolificitatea este în funcţie de talia femelelor şi variază între 300000-1100000 icre pelagice nelipicioase de culoare gălbui - verzuie, cu diametrul 1-1,5 mm; incubaţia durează 30-36 ore.

După resorbţia sacului vitelin, puietul până la 11-15 mm se hrăneşte cu organisme fitoplanctonice mărunte, cum ar fi algele (diatomee, alge verzi, alge albastre). La lungimea de 15-18 mm începe să consume organisme fitoplanctonice microscopice şi rar zooplanctonice.

Fiind un peşte planctonofag , filtrul branhial bine dezvoltat reţine organisme fitoplanctonice microscopice şi zooplanctonice. Dinţii faringieni, egali ca număr şi mărime, sunt dispuşi pe câte un rând, avănd suprafaţa de masticaţie zimţată.

Hrănirea începe primăvara, la o temperatură de 10-14°C şi ţine până toamna, la aceleaşi temperaturi; în sezonul de iarnă nu se hrăneşte.

Datorită regimului alimentar, este un peşte important pentru piscicultură, deoarece poate fi crescut în policultură cu crapul şi este deasemeni o specie importantă, datorită ritmului de creştere accentuat şi dimensiunilor pe care le atinge la sfârşitul ciclului de creştere.

Novacul – Aristichthys nobilis

Date: 14 Feb 2014

 

Novacul – Aristichthys nobilis

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Novacul – Aristichthys nobilis

Este originar din bazinul Amurului găsindu-se şi în alte bazine hidrografice din China. A fost adus în 1960 în România şi s-a reuşit o aclimatizare perfectă.

Ca formă şi dimensiuni seamănă foarte mult cu sângerul, ajungând la peste 1m lungime şi cca. 20 kg. Se deosebeşte morfologic de acesta prin faptul că are capul mai mare, iar carena abdominală fără solzi se întinde doar între ventrale şi anus. Dinţii faringieni, egali ca număr şi dispoziţie, au suprafaţa de masticaţie netedă. Solzii sunt mărunţi şi mai închişi la culoare decât ai sângerului.

Se reproduce în perioada iulie-august la temperaturi ale apei de 24-26°C. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 7 ani. Prolificitatea este în funcţie de talia femelelor şi variază între 300000-800000 icre pelagice nelipicioase de culoare gălbui - verzuie, cu diametrul 1,7-1,8 mm; incubaţia durează 24-30 ore.

Hrănirea începe primăvara, la o temperatură de 10-14°C şi ţine până toamna, la aceleaşi temperaturi; în sezonul de iarnă nu se hrăneşte. Hrana este reprezentată în special de zooplancton şi secundar de fitoplancton.

Are un ritm de creştere foarte bun, la 2 ani ajungând la 2 kg, iar la 3 ani la 4-5 kg. Este folosit la obtinerea unor producţii superioare pe unitatea de suprafaţă; este pretabil creşterii în policultură cu crapul şi celelalte specii ale complexului chinezesc.

Selectarea lotului de reproducatori la unele ciprinide

Date: 14 Feb 2014

 

Selectarea lotului de reproducatori la unele ciprinide

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Selectarea lotului de reproducatori la unele ciprinide

Reproducerea natural dirijată impune existenţa unui lot de reproducători în cadrul unităţii piscicole. Acest lot de reproducători activi se selecţionează din lotul de remonţi şi tot din acest lot se selecţionează şi reproducătorii de rezervă.

Într-o unitate nou formată, lotul de reproducători activi mai poate fi cumpărat sau procurat de la o altă unitate piscicolă.

Selecţia se poate face annual, timp de 6-7 ani, sau mai simplu, în 3 etape:

1. se selectează exemplarele de 1 an, în proporţie de cca. 50% faţă de lotul iniţial de remonţi;

2. se aplică la exemplarele de 2 ani, reţinându-se 10% faţă de lotul iniţial de remonţi;

3. la 6-7 ani, se reţin 25% faţă de lotul iniţial de remonţi.

Pentru selectarea reproducătorilor se recomandă urmărirea câtorva indici biomorfologici sub aspect fenotipic: creştere superioară, corp înalt, cap mic, peduncul caudal scurt şi gros, dispoziţie regulată a solzilor, precocitate sexuală, valorificare bună a hranei şi o stare de sănătate bună.

Remonţii şi reproducătorii vor fi crescuţi în heleştee speciale, la o densitate de populare care să însumeze 1500-1600 kg/ha.

Iernatul va dura de la sfârşitul lunii octombrie până la sfârşitul lunii martie, în heleştee speciale.

Lotul de reproducători cu care se va începe ciclul tehnologic poate fi folosit în patru campanii de reproducere.

Pentru reproducere se vor selecta exemplarele în funcţie de caracteristicile biometrice şi aspectul stării de sănătate, astfel: exemplarele cu indicele de profil cel mai bun, cu o greutate bună, cu tegumentul întreg, iar femelele cu abdomenul mărit, fără răni şi paraziţi externi.

Reproducătorii ajung la maturitate la 6-7 ani, având o greutate minimă de 5 kg pe exemplar; se reproduc în perioada anului cu temperaturi cuprinse între 22-28°C, în următoarea ordine: cosaş, sânger, novac.

Din cercetări a rezultat că între două reproduceri reproducătorii trebuie să însumeze un anumit număr de grade zile, care se pot lua în calcul de la începutul anului.

Pentru cosaş, între două reproduceri sunt necesare 4300 grade zile, iar de la 1 ianuarie 1300 grade zile.

Pentru sânger, între două reproduceri sunt necesare 4400 grade zile, iar de la 1 ianuarie 1400 grade zile.

Pentru novac, între două reproduceri sunt necesare 4500 grade zile, iar de la 1 ianuarie 1500 grade zile.

Din aceste date, rezultă că pentru fiecare specie este necesară o anumită temperatură pentru a se reproduce bine.

Tehnologia reproducerii ciprinidelor asiatice

Date: 14 Feb 2014

 

Tehnologia reproducerii ciprinidelor asiatice

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Tehnologia reproducerii ciprinidelor asiatice

După perioada de iernat, la temperaturi de 10-14(C, reproducătorii se parchează separat pe sexe, în heleştee de prematurare, cu suprafaţa de 1 ha, adâncimea de 2-3 m, debitul de 3-5 l/sec/ha(fiind specii reofile),densitatea de populare este de 1ex /10 m2.

 

Se aleg reproducătorii activi după gradul de maturare pe 2 grupe:

 

- grupa 1 (reproducători activi):

- femelele care au abdomen mărit şi moale, iar la scoaterea din apă se ovalizează

- masculii cu partea interioara a pectoralelor zimţată, iar la apăsarea pe abdomen apar picături de lichid seminal;

 

- grupa 2 ( reproducători de rezervă)

- femelele care au abdomen mărit şi tare, iar la scoaterea din apă nu se ovalizează

- masculii cu partea interioara a pectoralelor mai puţin zimţată, iar la apăsarea pe abdomen nu apar picături de lichid seminal.

 

În heleşteele de prematurare, reproducătorii din prima grupa stau 1,5-2 luni, pâna la însumarea gradelor zile caracteristice fiecărei specii. Se vor alcătui loturi de 5-6 reproducători şi se vor folosi la reproducere în perioade succesive de câte 2 zile, în funcţie de viteza fluxului tehnologic.

Se practică reproducerea artificială, prin care reproducătorii sunt stimulaţi hormonal, adică li se injectează hipofiză obişnuită de crap sau alte substanţe analoage, cu acelaşi efect. Pentru femele, doza este 3-6 mg/kg corp, iar pentru masculi doza este 0,5-2 mg/kg corp. Dozele de injectat se aplică în două cantităţi: prima 0,5 mg/kg corp. După injectare, reproducătorii sunt introduşi în bazine de maturare, separaţi pe sexe, câte 5-6 reproducători/bazin.

Reproducerea se face folosind 2 metode:

- reproducerea artificială (metoda clasică) – prezintă fazele: reproducătorii se injectează cu D1 , se introduc în BM , se ţin o anumită perioadă de timp, apoi se prelevează din nou şi se injectează D2. În regiunile unde temperatura apei între zi şi noapte nu depăşeşte 2°C, D1 se face între orele 19-20, iar D2 se face după 24 de ore, urmând maturarea completă a icrelor. După 10-12 ore de la D2 se scot din BM şi li se recoltează gameţii, folosindu-se metoda uscată (recoltarea se va face în două vase fără apă), apoi se porţionează icrele (în funcţie de tipul incubatoarelor din staţie Zug-Weiss, cu capacitatea de 250-300 g icre sau Nucet, cu capacitatea de 600-800 g icre), în vase unde se va face fecundarea, prin adăugarea de 5 ml de lichid seminal. Lichidul seminal se poate recolta de la mai mulţi masculi într-un cilindru gradat, pentru a preveni posibila incompatibilitate a gameţilor.

Se amestecă gameţii pentru uniformizare, apoi se adaugă apă până la nivelul de 2 cm deasupra icrelor. Se lasă în repaos pentru fecundarea propriu-zisă, apoi se spală şi se hidratează, adică icra îşi măreşte volumul de la 1,5-2 mm la 4-5 mm, urmând introducerea în incubatoare, unde are loc embriogeneza timp de 25-35 ore.

Larvele eclozate sunt trecute apoi în juvelnice din plasă de Nytal (200.000 larve/juvelnic), cu diametrul ochiului de 0,5 mm. Larvele stau 3-5 zile în juvelnice, apoi vor fi numărate şi transportate cu diferite recipiente (frecvent,saci de polietilenă) în cadrul unităţii la bazinele de predezvoltare (cu suprafaţa de 1 ha şi adâncimea de 1,25 m) sau la alţi beneficiari. Bazinele de predezvoltare se fertilizează din timp pentru dezvoltarea hranei naturale, apoi se inundă cu cca. 7 zile înainte de populare, densitatea fiind de 1-1,5 milioane larve/ha. Durata predezvoltării este de 5-21 zile, iar pierderile numerice pentru această etapă sunt de 50%.

-reproducerea dirijată – necesită bazin de formă cilindro-conică din beton şi casetă paralelipipedică de 2,5/2 m pentru recoltarea icrelor fecundate.

În BC are loc reproducerea directă fără intervenţia tehnologului asupra reproducătorilor (fără mulgerea icrelor şi laptilor). Loturile de reproducători au 10-15 exemplare cu raport de 1:1 între sexe.

Reproducătorii se aduc de la bazinele de prematurare, se stimulează hormonal, cantitatea de hipofiză fiind împărţită în două doze, D1 = 0,5 mg/kg corp. După D1 reproducătorii se introduc în bazinele de maturare, separat pe sexe; după 8-12 ore, reproducătorii se prind şi se face D2 până la 3-4 mg/kg corp, apoi se introduc în BC.

Pentru a se crea un curent de apă circular, alimentarea se face dintr-o conductă externă, cu diametrul de 40-45 cm, care se continuă în interiorul bazinului cu o ţeavă perforată şi situată la ½ din înălţime, fiind orientată oblic faţă de rază. Datorită acestei orientări, va crea un curent cu viteza 0,5-1 m/s, asemănător celui din mediul natural unde se reproduc aceste specii.

După umplerea bazinului, nivelul apei se menţine la cota normală(3m), prin reglarea admisiei şi evacuării.

După cca. 10 ore, are loc eliminarea şi fecundarea gameţilor. După 10-15 min. de la apariţia icrelor în masa apei, se va trece la recoltarea lor prin reducerea debitului de admisie (devenind mai mic decât cel de evacuare). În centrul bazinului se vor concentra icrele şi vor fi transportate la caseta de colectare prin conducta centrală. Nivelul apei în bazin va rămâne cât înălţimea reproducătorilor. Ulterior, reproducătorii sunt prinşi şi transportaţi la bazinele de creştere.

Icrele din caseta de colectare se vor transporta în staţia de incubaţie cu ajutorul unei conducte flexibile din aluminiu sau din pânză, apoi vor fi puse în incubatoare.

În continuare se vor respecta fazele de la prima metodă.

Soiul de prun Raniaia Hramova

Date: 14 Feb 2014

 

Soiul de prun Raniaia Hramova

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Soiul de prun Raniaia Hramova

Raniaia HramovaSoi obţinut la Institutul de Cercetări pentru Pomicultură (I.C.P) din Republica Moldova.

Pomul. Vigoarea: viguros. Coroana: deasă, ovală răsfirată. Intrarea pe rod: anul 4. Productivitatea: 15-25 t/ha. Epoca de înflorire: medie. Soi auto fertil. Polenizatori: Stanley, Renclod Althan. Epoca de maturare: timpurie.

Fructul. Mărimea: medie (30-35) g. Forma: ovală. Peliţa: roşu-albăstrie. Pulpa: acido-dulce, gustoasă. Substanţe uscate: 18-20%. Sâmburele: uşor detaşabil, mic.

Aprecierea generală. Soi de masă, rezistent la boli, fructele transportabile.

Lucrari de primavara. SEMANATUL

Date: 14 Feb 2014

 Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semintelor la adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura, uniform repartizate, acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului, astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor.

Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si fiziologice superioare a semintelor. Principalele lucrari de pregatire, in functie de specificul fiecarei seminte sunt: uscarea, curatirea si sortarea, tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor, umectarea, preancoltirea, tratarea semintelor cu substante stimulatoare, scarificarea; granularea, drajarea, tratamentul cu Nitragin.

Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a pastrarii, se recurge la uscare. Se face prin mai multe metode: la soare, pe arie batatorita sau platforma betonata, sub soproane, in magazii sau cu ajutorul unor instalatii speciale.

Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor, iar prin sortare, separarea semintelor pe categorii dupa forma, marime si greutate. Curatirea si sortarea semintelor se realizeaza concomitent, cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea, triorul, selectorul. Sortarea are importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor raspandi si se vor dezvolta mai uniform.

Tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata, umeda sau termica. Tratamentul pe cale uscata consta in amestecarea semintelor cu substante chimice (insectofungicide), folosindu-se, in general, 100 – 250 gr. pentru 100 kg. samanta. Tratamentul pe cale umeda consta in cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de cupru 1%, formalina 0,1%) si apoi uscarea lor. Tratamentul pe cale uscata si umeda se aplica pentru combaterea bolilor cu infectie germinala (sporii se gasesc la suprafata semintelor).

Tratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala, cauzate de ciuperci ai caror spori ajung in interiorul semintelor, cum este taciunele zburator al graului si orzului. Metoda este greu de aplicat in productie si de aceea se practica rar.

Umectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac, castravete, ardei, tomate) cu scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor, de a scurta perioada de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in semanaturi. Semintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce s-au zvantat usor, intr-un sol reavan.

Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia si cresterea plantelor, in special legume, folosindu-se substante chimice: auxine, vitamine, microelemente.

Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari (lucerna, trifoi, sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea germinarii.

La legume, se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul asigurairi unei repartizari cat mai uniforme la semnatul cu masina (bob cu bob), realizandu-se in acelasi timp un mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta in perioada incoltirii.

Este indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la suprafata, deoarece mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai dificila.

Drajarea se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula, avand in componenta un liant, substante insecto-fungicide, erbicide, biostimulatori, uneori substante nutritive si microelemente. Semintele capata o forma regulata, cu avantaje importante pentru semnatul de precizie.

Tratamentul cu Nitragiu se aplica la semintele plantelor din familia leguminoaselor, la rasadurile de legume sau la puieti, inainte de plantare. Preparatul contine bacterii simbiotice care fizeaza azotul atmosferic si il pune la dispozitia plantelor.

Epoca de semnat reprezinta perioada in care se face semnatul. Pentru conditiile tarii noastre, sunt trei epoci: toamna, primavara si vara. Epoca de semnat depinde de specia de plante, de biologia fiecarei specii, de soiurile sau hibrizii cultivati, de conditiile de clima, sol, relief si temperatura solului, de scopul pentru care se face cultura, de termenul de livrare.

Semnatul se efectueaza cu masina, in randuri si, numai in cazuri rare, prin imprastiere cu mana sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu semnataroarea, in araturi sau pe suprafete restranse in legumicultura la plante cu vegetatie scurta, care nu se prasesc si nu se raresc.

Semanatul cu masina se practica in mai multe variante:

Semanatul in randuri obisnuite. Distanta dintre randurile de plante este de 12 – 15 cm, iar intre plante de 0,25 – 4 cm., in functie de speciile sau soiurile de plante. Se foloseste la cereale paioase, la unele plante leguminoase, la inul de ulei.

Semanatul in randuri dese. Se caracterizeaza printr-o distanta intre randuri de 6-8 cm. Astfel, se seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata, avand avantajul fata de metoda precedenta a realizarii unei distante mai mari pe rand intre plante si, prin urmare, un spatiu de nutritie mai corespunzator.

Semanatul in randuri departate. Distanta intre randuri, cel mai frecvent, este curpinsa intre 30 – 80 cm, in functie de cultura respectiva. Aceasta metoda prezinta vantajul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri, fiind vorba de culturi prasitoare. Metoda are mai multe subvariante: semnatul bob cu bob, in benzi si in cuiburi.

Semnatul bob cu bob asigura distribuirea in brazda a semintelor, cate una, la distante aproximativ egale, inlaturandu-se astfel lucrarea de rarit.

Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat, iar intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci d\cand se fac lucrari de intretinere sau de recoltat.

Semanatul in cuiburi. Lucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai multor seminte la un loc.

Semanatul in coame. Pe solurile cu exces de umiditate, se foloseste metoda aceasta. Masina de semanat executa coamele in care sunt introduse semintele. Datorita denivelarilor realizate la semanat, se mareste suprafatade evaporatie a apei, iar semintele gasesc conditii mai bune pentru incoltire.

Semanatul in rigole. Semintele sunt introduse in rigole (santuri) deschise de niste piese de rarita atasate la brazdarele semanatorii. Pe masura ce plantele cresc, odata cu lucrarile de intretinere se arunca pan\mant de pe coama in rigole pana cand suprafata terenului devine neteda.

Metoda se practica in zonele aride, asigurandu-se introducerea semintelor in pamant reavan si o inradacinare mai adanca a plantelor.

Semanatul in culise. Se practica, de obicei, in legumicultura, in zone cu vanturi puternice si frecvente. In acest scop se seamana benzi formate din 2 – 4 randuri de porumb sau alte plante cu talie inalta, iar intre ba\enzi s ecultiva fasole, pepeni, castraveti, ardei etc.

Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei, rasaririi si uniformitatii culturii. Variaza intare limite destul de mari, in functie de o serie de factori: marimea semintei si puterea de strabetere, particularitatile de germinatie, umiditatea solului, data semanatului, metoda de recoltare, textura solului.

Natura de samanta. Reprezinta cantitatea de samanta care se folosete la un hectar.

Secalculeaza cu formula:

d x MM3 x 100

Cs = -------------------------- in care:

P x G

 

Cs – cantitatea de samanta (kg/ha)

d – desimea plantelor ma mp. (seminte germinabile la mp).

P – puritatea semintelor (%)

G – germinatia semintelor (%)

 

Desimea plantelor. Numarul de plante de pe suprafata de 1 mp. sau 1 ha. reprezinta ceea ce numim desimea plantelor, desime care este data de distanta dintre randurile de plante si dintre plantele de pe acelasi rand.

Desimea plantelor depinde de cativa factori mai importanti: specia de plante, scopul pentru care se face cultura, conditiile de clima si fertilitatea solului, adancimea apei freatice, mposibilitatea de a se iriga.

Soiul de prun Ruth Gerstetter

Date: 14 Feb 2014

 

Soiul de prun Ruth Gerstetter

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Soiul de prun Ruth Gerstetter

Soi de origine germană, obţinut la Besigbeim din încrucişarea soiurilor Czarx Bonne de Bri. Lansat în producţie din anul 1932.

Pomul.

Vigoarea: medie.

Coroana: invers piramidală de o desime medie.

Flori: solitare sau grupate câte două.

Intrarea pe rod: anul 4.

Productivitatea: până la 16 t/ha.

Epoca de înflorire: medie.

Polenizatori: soi androsteril, dar totodată este un bun polenizator.

Se polenizează bine cu soiurile Stanley, Kabardinskaia ranniaia, Renclod Althan.

 

Fructul.

Mărimea: medie (30-35 g).

Forma: ovală, asimetrică.

Pelita: roşie închisă, neagră, acoperită cu un strat de pruină de culoare gri.

Pulpa: galbenă-verzuie, de consistenţă medie, cu gust dulce, acidulat. Substanţe uscate: până la 16%. Sâmburele: uşor detaşabil. Epoca de maturare: foarte timpurie, începutul lunii iulie.

 

Aprecierea generală. Soiul este sensibil la Plum Pox. Soi timpuriu de masă.

Originea cafelei

Date: 14 Feb 2014

 

Originea cafelei

By  
Font size: Decrease font Enlarge font
Originea cafelei

Articol extras din cartea "CAFEAUA" de Ana Tomescu | Editura Gramen, Bucuresti, 2010.

Cafeaua (bobul de cafea) este sămânţa arborelui de cafea (Fig. 1.) - Coffea sp., Familia Rubiaceae A.I. De Jussieu, 1798, Subfamilia Ixoroideae, Tribul Coffeae - originar din Etiopia (Abisinia), regiunile sudice până la Lacul Victoria, de unde a fost introdus în cultura multor ţări cu climat tropical şi subtropical, de pe toate continentele.

Pentru popoarele occidentale, cafeaua este cunoscută de vreo trei secole pe când în Orient, ea a fost consumată de toate păturile sociale cu mult timp înainte. Prima descriere datează de pe la anul 800 î.H.; Homer1) şi legendele arabe spun povestea misterioasei băuturi amare, de culoare neagră, cu puteri stimulatoare şi care îndepărta somnul.

Legenda etiopiană "Dansul caprelor" povesteşte despre descoperirea arborelui prin secolul al IX-lea de către Kaldi, un cioban etiopian din Kaffa (de la care derivă, probabil, şi numele de cafea), care a observat că animalele sale căutau şi consumau frunzele verzi şi lucioase şi fructele roşii ale unei tufe, după care deveneau mai vioaie.


Referitor la locul de pe continentul african unde plantele de cafea au crescut sau unde au fost folosite sau unde a fost cunoscută acţiunea energizantă a seminţelor nu sunt dovezi complete decât din secolul al XVII-lea.

După toate sursele, probabil că leagănul originii sale este anticul teritoriu al Abisiniei (Etiopia de astăzi). Zona muntoasă, situată între Africa şi Arabia şi cunoscută cu numele de Cornul Africii, despicată de mişcările seismice în urma cărora a apărut Valea Marelui Rift, are importanţă biblică. Se spune că pe aceste meleaguri, de lângă Marea Roşie, Moise a condus poporul său spre libertate. Regina Sheba a coborât din munţii etiopieni pentru a-l întâlni pe Moise, în Ierusalim. Ea este cea care a întemeiat Dinastia Axum, în primul secol al Erei Creştine. Această dinastie a fost întreruptă între anii 572 şi 1270, după care a dominat până în anul 1974, când Haile Selassie a fost detronat.

Se spune că înainte de anul 1000, strămoşii populaţiei din actualul trib etiopian Oromo-Shoa au fost primii care au descoperit foloasele plantelor de cafea. La început, ei mestecau frunzele şi fructele de bunn. Membrii tribului Galla consumau fructele de cafea, mărunţite şi amestecate cu grăsime animală. Cu timpul, băştinaşii din Africa de Est au preparat o fiertură energizantă (ca un fel de ceai) din frunze şi fructe de cafea, fiertură pe care o dădeau războinicilor şi vânătorilor iar călugării mâncau aceste boabe pentru a rezista la slujbele şi rugăciunile îndelungate. În Etiopia, sunt locuri unde, şi în prezent, locuitorii beau o tisana preparată din frunze de cafea. Din pulpa fermentată a fructelor ei fac vin iar din pieliţele/cojile fructelor, prăjite puţin, fac o băutură tradiţională dulce, care în trecut se numea qishr iar acum este cunoscută cu numele de kisher. Cu timpul, boabele au fost prăjite şi a apărut băutura cunoscută cu care ne delectăm şi noi, trăitori ai mileniului al III-lea de pe Planeta Pământ.

Prezentă în Etiopia, cafeaua a ajuns mai întâi în teritoriile învecinate. Este posibil ca în secolul al VI-lea, când etiopienii au cucerit Yemenul pentru circa 50 de ani, să fii planatat arbori de cafea în ţinutul ocupat.

În jurul anului 1000, negustorii arabi au adus plante de cafea din Etiopia şi le-au cultivat pentru prima dată, în ţinuturile lor. Ei numeau qahwa fiertura obţinută din boabele de cafea. Primul export de cafea s-a făcut din Etiopia în Yemen, unde, în scurt timp, planta a devenit foarte populară şi unde era nelipsită din grădini.

  

Articol extras din cartea "CAFEAUA" de Ana Tomescu | Editura Gramen, Bucuresti, 2010.

 

 

DORESC SĂ CUMPĂR CARTEA "CAFEAUA" (CLICK AICI PENTRU DETALII)

 

 

Albinele si albinaritul. Ghidul incepatorului | Carte de Dr. Ing. Ioana Tudor

Date: 14 Feb 2014

 Apicultura (din lat. apis care înseamnă albină) este o ramură a zootehniei care studiază biologia şi tehnologia creşterii şi exploatării albinelor, în scopul obţinerii de producţii apicole ridicate şi a sporirii producţiei de seminţe la plantele agricole entomofile. Datorită particularităţilor biologice specifice, albinele furnizează omului importante produse, iar prin acţiunea de polenizare încrucişată a plantelor entomofile asigură însemnate sporuri de producţie la multe culturi agricole.

 

 

Albinele si albinaritul. Ghidul incepatorului | Carte de Dr. Ing. Ioana Tudor

Se presupune că aceste insecte folositoare omului au evoluat, în timpul a milioane de ani, din viespi sălbatice şi există pe Terra din Cretacic, o dată cu apariţia primelor flori, acum circa 100 de milioane de ani! Cea mai veche albină fosilizată care s-a descoperit a fost o specie numită Trigona prisca, găsită în SUA, şi care datează de 74-96 milioane ani.

 

Dar fosilele adevăratului gen Apis au fost descoperite pentru prima dată în Germania de Vest. Aceasta se estimează că ar fi trăit acum 22-25 milioane de ani. Exemplarul descoperit seamănă cu genul Apis dorsata, dar este mult mai mic, cam de dimensiunile actualei Apis mellifera. Ca în aproape toate domeniile şi albinele au crescut la început în sălbăticie şi o mai fac şi astăzi dar în mai mică măsură.

 

Chiar şi în prezent populaţii din America de Nord şi Africa Centrală recoltează miere de la albine ce cresc în stare sălbatică. Albinele au produs prima sursă de hrană dulce pentru om şi unele animale. Ele trăiau în adăposturi naturale în scorburi de copaci, caverne în stânci, cuiburi abandonate de diferite păsări sau animale etc. Scrieri şi reprezentări ale albinelor, unele stilizate s-au găsit în limba chineză, pe monumente egiptene, persane sau asirobabiloniene. În vechiul Babilon mierea era oferită ca ofrandă sau în sacrificii aduse zeilor. Şi Biblia face câteva referiri la miere şi albine.

 

...............................................

 

Din cele aproximativ 15.000 specii de albine, după alţii 25.000, cunoscute în lume, peste 1.000 de specii trăiesc în Europa, din care cca. 663 specii la noi în ţară, fiind mai numeroase în regiunea de stepă. Condiţiile climatice influenţează mult dezvoltarea albinelor. În regiunile temperate sunt active doar în anotimpul călduros

MAI MULTE DETALII DESPRE CARTEA

Albinele si albinaritul. Ghidul incepatorului 

 

 

MAI MULTE DETALII DESPRE CARTEA

Albinele si albinaritul. Ghidul incepatorului 

Afaceri profitabile: Procesarea artizanala a branzeturilor de calitate [1]

Date: 07 Apr 2013

 

Autor: Mihai Pană 

(Conform Legii dreptului de autor nr. 8/1996, este interzisa copierea sau reproducerea acestui articol fara acordul scris al autorului!)

 
 
Copil natural al laptelui care, lăsat în aer liber, se încheagă în mod spontan, brânza proaspătă este prima dintre toate brânzeturile. Prima, din punct de vedere istoric dar şi din punct de vedere tehnic, căci corespunde stadiului de fabricaţie cel mai puţin elaborat.
Din mileniul al 9-lea, atunci când oamenii au dezvoltat creşterea animalelor domestice, aceştia au descoperit brânza, provenită din închegarea spontană a laptelui. Pe malul lacului Neuchatel, au fost descoperite cioburile unui vas cu găuri folosit pentru scurgerea brânzei. Acestea datează din mileniul al 5-lea sau al 6-lea înainte de Hristos.
 
În antichitate, grecii foloseau bovinele pentru muls şi, de asemenea, consumau laptele de capră dar şi de oaie. Ştiau să amestece laptele cu ajutorul unor crengi de smochin pentru a grăbi coagularea acestuia.
Ei foloseau brânza proaspătă (tyros) în bucătărie. Mai târziu, romanii apreciază branza „alba” « a la grecque », însoţită de fructe uscate şi  vin ars.
 
În evul mediu, în Franţa, brânza proaspătă era cunoscută ca  "jonchee", denumire provenită de la coşul din trestie folosit pentru scurgerea laptelui covăsit. Îşi cunoaşte ora de glorie în secolul al 18-lea deoarece este foarte apreciată de către oameni distinşi. Aceştia o savurează foarte dulce şi parfumată.
  
În secolele ce urmează, se fac, în principal, progrese în ceea ce priveşte brânzeturile afinate (învechite). În 1850 ia naştere o brânză proaspătă cu un viitor strălucit, şi anume «le petit-suisse». Provenit din colaborarea unui văcar elveţian care lucra in Ville-sur-Audry, în Franţa, pentru o anumită Madame Herould, şi „descoperită” de către Charles Gervais, funcţionar mandatar la halele din Paris. El negociază drepturile de exploatare şi 50 de ani mai târziu, branza  „le petit-suisse” este cunoscută în toată Europa, chiar şi în Africa de Nord.
 
În mod general, în sec. al 19-lea, datorită descoperirilor făcute de Louis Pasteur şi dezvoltărilor tehnologice (aburul, şina, refrigerarea), industria brânzeturilor progresează rapid. În 1880 apare prima organizaţie  de strângere a laptelui, iar între 1900 şi 1912  apar primele brânzării industriale în oraşul Meuse şi în zona de Est.
  
Secolul nostru cunoaşte o industrializare pe scară mare a brânzeturilor, rămase până atunci  izolate în teritoriile sau regiunile lor, având o producţie artizanală. Începând cu anii `60, Germania, Danemarca şi Suedia mecanizează fabricaţia brânzeturilor.
 
Aproape de 1970, trei francezi pun la punct  procedeul de ultrafiltrare aplicat  brânzei. Acesta permite normalizarea materiei prime, limitând riscurile unor greşeli în momentul coagulării laptelui. Paralel, sunt puse la punct procedee de fabricaţie continue care optimizează  timpul de fabricare. Tehnicile moderne nu au modificat opera naturii ci au permis o mai bună stăpânire a fazelor de fabricaţie. Astfel regularitatea calităţii produsului este mai bine garantată.
 
Cu 35,5% din producţia totala a brânzeturilor cu pasta moale, Brie si brânza „coulomier” depăşesc Camembert-ul care deţine 27%.
 
Cu 1.803.000 tone în 2003, Franţa asigură  aproape un sfert din producţia europeană.
 
Dacă istoria produselor lactate  se amestecă cu istoria umanităţii, cea a brânzei topite este mult mai recentă. Atleţii romani, al căror meniu era compus din grâu, smochine şi branză, nu cunoşteau acest tip de produs. - brânza topită – deoarece aceasta a apărut la începutul secolului nostru.
        
Primele încercări de topire a brânzeturilor cu pasta presată gătită au avut loc în Europa, începând cu 1908, în regiuni muntoase.
În 1911, societatea elveţiana Gerber a fost prima care a comercializat brânza topită pe bază de ememtala. Un procedeu inventat de către Walter Gerber şi Fritz Stetter permite transformarea pastei fine şi granuloase într-o emulsie stabilă, scopul fiind obţinerea unor brânzeturi cu conservare de lungă durată. Cu ultimii ani de la Marele Razboi, a început industrializarea acestui nou tip de brânză.
  
De-a lungul anilor, tehnicile de fabricaţie nu au încetat să se dezvolte. Producătorii dau dovadă de îndrăzneală şi imaginaţie, stăpânind din ce în ce mai bine aceste procese.
        
În timp ce brânza tartinabilă este pusă în cutii sau bărcuţe, mici bucăţi (de brânză topită) au început să ocupe un teritoriu, până atunci  puţin frecventat de brânză, şi anume aperitivul (gustarea dintre mese).
 
În sfârşit, brânza topită şi-a făcut un loc important în alimentaţia colectivă.
Încet dar sigur, mezinul familiei brânzeturilor s-a impus la masă.
 
În 2003, fiecare francez a consumat, în medie, 1,3 kg. de brânză topită.
 
Pentru o mica comparaţie:
- brânză proaspătă: 8,6 kg
- brânză cu pasta presată gătită (arsă): 4,7 kg
- brânză cu pasta  presata negătită: 3,5 kg
- brânză cu mucegai: 0,9 kg
 
Franţa asigură aproape un sfert din producţia europeană. Ea se ocupă cu exportul brânzei în 150 de ţări (Orientul Mijlociu, Africa, Asia).
 
 

 

 


 

Pentru reducerea riscurilor consultaţi un expert în producţia de brânzeturi!

 
Maitre Nicolas, avand 10 ani de practică în fabricile artizanilor fromageri din Franţa, vă pune la dispoziţie această vastă experienţă, atat la cursurile de “Maitre Fromager” avizate de Ministerul Muncii cât şi prin consultanţă pentru managementul creşterii profesionale a caprelor şi producţia intensivă a laptelui, cu procesarea laptelui în cadrul fermei.
 
De asemenea, asigurăm consultanţă pentru creşterea randamentului la producţia de lapte folosind cunoştinţele de genetică în încrucişările dintre rasele româneşti de capre şi caprele de rasă Saanen şi Alpina Franceză. Cu aceeasi furajare a animalului ajungi să obţii un randament cu 50% mai mare in maxim 3 ani.
 
 
Pentru programări, consultanţă şi informaţii suplimentare, vă rugăm să ne contactati la
Tel. 0754.230.000 (Orange) sau 0723.253.150 (Vodafone)
 

Medierea - Procedura obligatorie | Masa rotunda in cadrul Universitatii "Dimitrie Cantemir" Bucuresti in data de 25.10.2012

Date: 19 Oct 2012

 


Masa rotundă
„Medierea – procedură obligatorie de la 1 octombrie 2012”
 
 
Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” vă invită joi 25 octombrie 2012 la deschiderea seriei de mese rotunde despre mediere organizate de Masteratul de Integrare şi Afaceri Europene cu denumirea  „Medierea – procedură obligatorie de la 1 octombrie 2012”, la care vor fi invitaţi specialişti recunoscuţi din domeniul medierii şi al dreptului, precum şi personalităţi publice implicate în promovarea medierii în România, avândul ca moderator pe domnul Lector univ. dr. Dragos RĂDULESCU (mediator).
 
Ceremonia de deschidere a seriei de mese rotunde despre mediere, ediţia a II-a, 2012-2013 va avea loc în prezenţa reprezentanţilor conducerii Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” şi a Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale la ora 18,00 la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”cu sediul în Bucureşti, Splaiul Unirii nr.176, sector 4, intrarea D1, et. 2, sala 130.
 
În cadrul mesei rotunde va fi lansat nr. 2 al Revistei Române de ADR (Alternative Dispute Resolution), adresată specialiştilor în domeniul ADR, în prezenţa reprezentanţilor Editurii şi a Redacţiei, urmată de discuţii libere despre impactul medierii asupra sistemului judiciar românesc.
 
Printre invitaţi se vor regăsi personalităţi marcante ale lumii medierii, printre care: doamna Ioana Adina MARIN (mediator, membru în Consiliu de Mediere), domnul Constantin AZ CIUREL (mediator), doamna Fănuţa LIŞMAN (mediator) care va face şi o scurtă prezentare a discuţiilor care au avut loc la Şcoala de vară de la Braşov din 5-7 octombrie 2012, doamna Isabella Nica (mediator) şi domnul Tudor Vasile MAFTEI GOLOPENŢIA (mediator) care va prefaţa Conferinţa Internaţională „Malpraxisul medical – Metode alternative de rezolvare a conflictelor din domeniul medical” din 26-27 octombrie 2012 .
 
Nu se percepe taxă de participare şi nici nu este necesară confirmarea participării pentru persoanele interesate!
 
 
Parteneri media: 
 
 
Pentru detalii suplimentare legate de seria de mese rotunde despre mediere, realizate în cadrul Masteratului de Integrare şi Afaceri Europene, puteţi lua legătura cu Lector univ. dr. Dragos Rădulescu (mediator) 0722.834.593dmradulescu@yahoo.com - http://www.mediereaturistica.ro 
 
 
 

Jurisprudenta | Contestatie la executare. Cauze de micsorare a pedepsei

Date: 16 Apr 2011

Contestaţie la executare. Aplicarea dispoziţiilor art.320/1 alin. 7 C.p.p. Admisibilitate

REZUMAT:

Nu pot fi considerate „cauză de micşorare a pedepsei”, care să facă admisibilă contestaţia la executare, faţă de dispoziţiile art. art. 461 alin. (1) lit.d) din Codul de procedură penală, dispoziţiile art.3201 alin.7 din Codul de procedură penală, nou introduse prin Legea nr.202/2010, intrată în vigoare la 25.11.2010, potrivit cărora instanţa pronunţă condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii., în cazul în care înainte de începerea cercetări judecătoreşti inculpatul îşi recunoaşte vinovăţia, după o procedură reglementată la alin. precedente ale aceluiaşi articol, iar instanţa îi admite cererea ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în timpul urmăririi penale. Declanşarea procedurii simplificate prevăzute de art.3201 din Codul de procedură penală, având drept consecinţă aplicarea dispoziţiilor art.3201 alin.7 din Codul de procedură penală, poate avea loc doar în faţa instanţei de fond şi până la începerea cercetării judecătoreşti.
Intervenirea Legii nr.202/2010 nu poate fi invocată ca fiind, sub aspectul procedurii instituite prin art.3201 din Codul de procedură penală, nici o lege „mai favorabilă”, în înţelesul art.13 Cod penal, astfel că nu pot fi invocate beneficiile acestei legi prin aplicarea art.13 Cod penal inculpaţii aflaţi în curs de judecată la data de 25.11.2010, în măsura în care în cauză s-a intrat în cercetarea judecătorească sau chiar s-a depăşit faza judecăţii în fond, neaflându-ne în faza unei legi penale mai favorabile, iar în privinţa legii procesual penale, aceasta este de imediată aplicare, necunoscând un principiu similar celui instituit de art.13 Cod penal. Cu atât mai puţin, dispoziţiile legale menţionate pot fi invocate şi aplicate în faza executării unei hotărâri judecătoreşti.

(Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, Sentinţa penală nr. 30/F din 11.01.2011, nedefinitivă)


CONSIDERENTE:

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată că la data de 30.11.2010 (data poştei), contestatorul-condamnat T:M.S. a formulat contestaţie la executare cu privire la Sentinţa penală nr.510 din 6.11.2008 a Tribunalului Prahova, contestaţie înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală sub nr. 59302/3/2010.
Petentul a solicitata aplicarea dispoziţiilor legii penale mai favorabile, respectiv a dispoziţiilor art.3201 C.p.p., nou introduse prin Legea nr.202/2010, întrată în vigoare în noiembrie 2010.
În drept, petentul şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art.461 lit.c şi d din Codul de procedură penală.
Contestatorul-condamnat T:M.S. se află în executarea unei pedepse rezultante de 8 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3, 4 şi 5 din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2 şi art.37 lit.b Cod penal, fals privind identitatea, prevăzută de art.293 alin.1 din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2 şi art.37 lit.b Cod penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.290 din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2 şi art.37 lit.b Cod penal, complicitate la fals material în oficiale, prevăzută de art.26 raportat la art.288 alin.1 din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2 şi art.37 lit.b Cod penal, uz de fals, prevăzută de art.291 din Codul penal, cu aplicarea art.41 alin.2 şi art.37 lit.b Cod penal, pedeapsă aplicată prin sentinţa penală nr. 510 din 6.11.2008 a Tribunalului Prahova, astfel cum a fost modificată prin Decizia nr.32/4.03.2009 a C.A. Ploieşti – Secţia Penală şi pentru Cauze cu minori şi de familie, definitivă prin Decizia nr.2333 din 19.06.2009 a Î.C.C.J. – Secţia Penală.

Potrivit art. 461 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, contestaţia contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării.
Contestaţia la executare este doar un mijloc procesual, cu caracter jurisdicţional, prin care se asigură punerea în executare şi executarea propriu-zisă a hotărârii penale definitive în conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziţii de drept penal şi de drept procesual penal care se referă la executarea unei condamnări penale. Datorită acestei naturi juridice, legea prevede mijloacele prin care se asigură aplicarea legii în executarea condamnării, dar exclude posibilitatea ca pe această cale să fie afectată autoritatea de lucru judecat.
O contestaţie făcută în afara cazurilor expres prevăzute de lege este inadmisibilă. Pe această cale nu se pot invoca nevinovăţia, greşita condamnare a contestatorului în lipsa unor probe temeinice, greşita încadrare juridică a faptei sau individualizare a pedepsei, sau alte aspecte ce ţin de judecata în fond a cauzei şi care se bucură de autoritate de lucru judecat.

Nu pot fi considerate „cauză de micşorare a pedepsei”, care să facă admisibilă contestaţia la executare, faţă de dispoziţiile art. art. 461 alin. (1) lit.d) din Codul de procedură penală, dispoziţiile art.3201 alin.7 din Codul de procedură penală, nou introduse prin Legea nr.202/2010, intrată în vigoare la 25.11.2010, potrivit cărora instanţa pronunţă condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii., în cazul în care înainte de începerea cercetări judecătoreşti inculpatul îşi recunoaşte vinovăţia, după o procedură reglementată la alin. precedente ale aceluiaşi articol, iar instanţa îi admite cererea ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în timpul urmăririi penale. Declanşarea procedurii simplificate prevăzute de art.3201 din Codul de procedură penală, având drept consecinţă aplicarea dispoziţiilor art.3201 alin.7 din Codul de procedură penală, poate avea loc doar în faţa instanţei de fond şi până la începerea cercetării judecătoreşti.
În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art-.458 din Codul de procedură penală, potrivit cărora când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea, ori o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art. 12, 14 şi 15 din Codul penal. Or dispoziţiile art.3201 alin.7 din Codul de procedură penală nu prevăd o pedeapsă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, ci doar posibilitatea aplicării unei asemenea pedepse, în cazul în care instanţa optează, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, pentru procedura „scurtată” descrisă în acelaşi articol, în măsura în care încuviinţează această procedură (care nu este obligatorie însă pentru judecătorul cauzei).
Intervenirea Legii nr.202/2010 nu poate fi invocată ca fiind, sub aspectul procedurii instituite prin art.3201 din Codul de procedură penală, nici o lege „mai favorabilă”, în înţelesul art.13 Cod penal, astfel că nu pot fi invocate beneficiile acestei legi prin aplicarea art.13 Cod penal inculpaţii aflaţi în curs de judecată la data de 25.11.2010, în măsura în care în cauză s-a intrat în cercetarea judecătorească sau chiar s-a depăşit faza judecăţii în fond, neaflându-ne în faza unei legi penale mai favorabile, iar în privinţa legii procesual penale, aceasta este de imediată aplicare, necunoscând un principiu similar celui instituit de art.13 Cod penal. Cu atât mai puţin, dispoziţiile legale menţionate pot fi invocate şi aplicate în faza executării unei hotărâri judecătoreşti.
În consecinţă, în baza art.461 al.1 Cod de procedură penală, va respinge contestaţia la executare formulată de contestatorul T:M.S..
În temeiul art.192 al.2 C.p.p., va obliga contestatorul la plata a 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu (de 100 lei) urmând a fi avansat din fondurile MJLC.

DISPOZITIV:

Respinge contestaţia la executare formulată de contestatorul T:M.S..
În temeiul art.192 al.2 C.p.p., obligă contestatorul la plata a 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu (de 100 lei) urmând a fi avansat din fondurile MJLC.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunţare pentru procuror şi de la comunicare pentru contestator.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 11.01.2011.

 

Tratat de drept procesual penal. Partea generala (editie 2011) Judecata penala in prima instanta Politica Europeana de Vecinatate Codul civil roman

Tratat de drept procesual penal. Partea generala (editie 2011)

Pret: Lei (Ron) 49.00
Cantitate:

Judecata penala in prima instanta

Pret: Lei (Ron) 29.00
Cantitate:

Politica Europeana de Vecinatate

Pret: Lei (Ron) 33.00
Cantitate:

Codul civil roman

Pret: Lei (Ron) 33.00
Cantitate:

Jurisprudenta | Furt din locuinte. Coautorat

Date: 16 Apr 2011

Furt din locuinţă. Autorat. Răspundere civilă delictuală. Solidaritate. Cuantumul prejudiciului. Probe
TRIBUNALUL BUCURESTI

REZUMAT:

Potrivit art. 1003 Cod civil inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul independent de faptul că a primit sau nu vreo sumă de bani din cele sustrase.
Faţă de faptul că declaraţiile părţilor vătămate sunt constante în precizarea sumelor de bani ce le-au fost sustrase şi faţă de faptul că aceste declaraţii se coroborează între ele în privinţa modului de operare, iar inculpatul a recunoscut că a pătruns în locuinţele acestora abia după ce i s-a adus la cunoştinţă existenţa urmelor dactiloscopice, atitudinea sa fiind nesinceră, se poate aprecia ca fiind dovedit prejudiciul solicitat de acestea, fiind imposibil pentru părţile vătămate să dovedească cu probe directe existenţa şi cuantumul economiilor.

(Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, Decizia nr. 21/A din 11.01.2011, definitivă prin Decizia nr. 508 din 7.03.2011 a C.A.B. – Secţia a II-a Penală)

CONSIDERENTE:

Asupra apelului penal de faţă:
Prin sentinţa penală nr. 1025/05.11.2010 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, conform art. 334 Cpp., s-a schimbat încadrarea juridică a infracţiunii de violare de domiciliu, din infracţiunea prev. de art. 192 alin 2 Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, in infracţiunea prev. de art. 192 alin 2 Cod penal cu aplic. art.41 alin 2 Cod penal.
Conform art. 334 Cpp., s-a schimbat încadrarea juridică a infracţiunii de furt pentru care este cercetat inculpatul, din infracţiunea prev de art 208 alin 1, 209 alin.1 lit a Cod penal cu aplic. art 41 alin 2 Cod penal în infracţiunea prev de art. 26 rap la art.208 alin.1, 209 alin 1 lit. a Cod penal cu aplic. art 41 alin 2 Cod penal.
Conform art.215 alin 1, alin 2 , 41 alin 2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul Ş.A., la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune pentru folosirea de mijloace frauduloase in formă continuată.
S-a făcut aplicarea art 71 alin 1, 64 lit a teza a II, lit b Cod penal.
Conform art. 26 raportat la art. 208 alin.1, 209 alin 1 lit a Cod penal cu aplic art. 41 alin 2 Cod penal a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la furt calificat avut privat in formă continuată.
S-a făcut aplicarea art 71 alin 1, 64 lit a teza a II, lit b Cod penal.
Conform art.192 alin 2 Cp cu aplic. art.41 alin 2 Cod penal a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu în formă calificată in formă continuată.
S-a făcut aplicarea art 71 alin 1, 64 lit a teza a II, lit. b Cod penal.
Conform art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate şi dă inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni pe care o sporeşte cu 6 luni, rezultând in final o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art 71 alin 1, 64 lit a teza a II, lit b Cod penal.
Conform art. 350 Cpp., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
Conform art.88 Cod penal, s-a dedus prevenţia de la 16.03.2010 la zi.
Conform art.14, 346 Cpp., s-au admis acţiunile civile formulate de părţile civile şi a fost obligat inculpat la următoarele sume de bani, reprezentând despăgubiri materiale:
- 25.000 ron către partea civilă N O,
- 2.400 lei către partea civilă T L,
- 1.700 lei către partea civilă G C,
- 1400 lei către partea civilă O I,
- 1.000 lei către partea civilă E E.
În baza art.191 C.p.p.., a fost obligat inculpatul la 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că la data de 23.03.2009 în jurul orelor 10, 30 inculpatul S A împreuna cu încă o persoana necunoscuta prezentându-se drept lucrător DISTRIGAZ, prin inducerea în eroare a parţii vătămate N.O. în vârsta de 82 ani a pătruns fără drept în apartamentul acesteia, sub pretextul efectuării reviziei centralei de apartament.
După efectuarea aşa zisei revizii care a constat doar in observarea vizuala a ţevilor si a caloriferelor inculpatul împreuna cu cealaltă persoana au solicitat suma de 780 lei eliberând în acest sens o chitanţa fictiva cu elemente false de identificare.
In timpul efectuării aşa zisei revizii după ce au observat locul in care sunt ţinuţii banii respectiv în şifoner, inculpatul l-a ajutat pe făptuitorul necunoscut in sensul că a distras atenţia parţii vătămate si făptuitorul necunoscut a sustras suma de 25000 lei.
La data de 14.05.2009, în jurul orelor 11,30- 12,00 inculpatul Ş.A. împreuna cu încă o persoana necunoscuta prezentându-se drept lucrător DISTRIGAZ , prin inducere in eroare a parţii vătămate E.E. a pătruns fără drept in apartamentul cesteia, sub pretextul efectuării reviziei. Cu aceasta ocazie inculpatul împreuna cu persoana necunoscuta au procedat la aprinderea gazelor la cele doua sobe si la cazanul de la baie si au solicitat suma de 390 lei. Întrucât partea vătămata a contestat suma ceruta, cei doi au primit suma de 290 lei, pentru care au eliberat o chitanţa fictiva.
Observând unde sunt ţinuţi banii, inculpatul i-a distras atenţia parţii vătămate chemând-o la baie pe motiv ca ceva nu este in regula ocazie cu care persoana necunoscuta a sustras suma de aproximativ 700 lei.
La data de 21.05.2009 în jurul orelor 11,00 inculpatul împreuna cu o persoana necunoscuta, folosindu-se de acelaşi mod de operare mai sus menţionat respectiv dându-se drept lucrători DISTRIGAZ au pătruns fără drept in apartamentul parţii vătămate T.L. sub pretextul verificării gazelor pe coloana. După ce s-au uitat la centrala termica si aragaz cei doi au solicitat suma de 390 lei. Partea vătămata a mers in dormitor pentru a lua banii lăsându-i pe cei doi în bucătărie, insa inculpatul Ş.A. a venit după ea si a solicitat sa meargă la baie pentru a se spăla pe mâini, observând în acest mod si locul în care sunt ţinuţi banii. De menţionat ca inculpatul avea posibilitatea sa se spele pe mâini şi la bucătărie, deşi nu avea nici un motiv întrucât nu a desfăşurat nici o activitate care să presupună murdărirea sa.
După primirea sumei de 390 lei cei doi au eliberat o chitanţa si înainte sa plece au solicitat să meargă în pod sa verifice aerisirea. In pod inculpatul Ş.A. a trimis-o pe persoana necunoscuta să-i aducă o cheie, distrăgându-i astfel atenţia parţii vătămate care a rămas în pod cu inculpatul, timp în care cealaltă persoana i-a sustras suma de 2000 lei.
La data de 28.05.2009 inculpatul Ş.A. împreuna cu o persoana necunoscuta a pătruns în apartamentul părţii vătămate G.C. în vârsta de 83 de ani sub pretextul ca sunt angajaţi Distrigaz si doresc sa verifice centrala termica.
După ce au fost conduşi în balcon si s-au uitat la centrala fără a umbla la a cei doi au afirmat ca totul este in regula si au solicitat suma de 200 lei pentru care au eliberat de asemenea o chitanţa.
Sub pretextul ca are nevoie să meargă la toaleta persoana necunoscuta a început sa se plimbe prin casa observând si locul de unde sunt luaţi banii de către partea vătămata, timp în care inculpatul Ş.A. scria chitanţa prin care atesta ca a primit suma de 200 lei.
La data de 25.06.2009 inculpatul împreuna cu o persoana necunoscuta au mers la domiciliu parţii vătămate O.I. si sub pretextul ca sunt de la DISTRIGAZ şi nu au mai verificat de doi ani gazele au venit sa efectueze revizia. După ce au simulat ca efectuează controlul gazelor cei doi au solicitat suma de 290 lei in schimbul căreia au eliberat o chitanţa fictiva.
Distrăgându-i atenţia parţii vătămate si profitând de vârsta înaintata a acesteia inculpatul l-a ajutat pe făptuitorul necunoscut care a sustras plicul din care anterior partea vătămata a scos banii pentru a le achita suma solicitata, plic in care se afla suma de aproximativ 700 lei.
A) Cu privire Ia fapta din data de 23.03.2009
a) din plângerea si declaraţia parţii vătămate N.O. rezulta ca la data de 23.03.2009 in jurul orelor 10,30 au sunat la uşa apartamentului un număr de doua persoane de sex masculin care s-¬au prezentat ca fiind de la DISTRIGAZ şi trebuie să facă revizia centralei de apartament; cele doua persoane au mers împreuna cu soţul în bucătărie unde au vizualizat centrala, ţevile si caloriferele după care au declarat ca au încheiat revizia solicitând suma de 780 lei.; în vederea achitării sumei solicitate soţul a mers in dormitor si din şifonier a luat un portofel din care a scos suma de 800 lei achitând contravaloarea reviziei, eliberându-i-se în schimb o chitanţa. După plecarea celor doua persoane a constatat ca din şifonier lipseşte suma de 25000 lei.
Cu ocazia descrierii celor doua persoane nu rezulta ca aceştia ar fi avut asupra lor perii si sârme pentru a curata coşul de la sobe.
b) din procesul verbal de cercetare la fata locului reiese faptul ca de pe masa din sufragerie s-a ridicat o chitanţa ce a fost lăsata de cele doua persoane care s-au prezentat a fi lucrători DISTRIGAZ.
Cu ocazia tratării chitanţei în cauza cu soluţie de ninhidrina s-au pus în evidenta mai multe urme papilare.
c) din raportul de constatare tehnico-ştiinţifica rezulta faptul ca urma papilara ce a fost ridicata de pe chitanţa găsita la domiciliu părţii vătămate N.O. a fost creata de degetul inculpatului Ş.A.
d) din procesul verbal de recunoaştere din planşa foto, rezulta ca partea vătămata îl recunoaşte pe inculpat S A ca fiind persoana care la data de 23.03.2009 in jurul orelor 10,30 s-a prezentat ca fiind lucrător de la DISTRIGAZ si a intrat in apartament împreuna cu încă o persoana înşelând-o cu privire la efectuarea reviziei si sustrăgându-i suma de 25000 lei.
e) din analiza chitanţei scrise si emise de inculpatul Ş.A. (chitanţa ce a fost lăsata la domiciliu părţii vătămate) rezulta ca aceasta ar fi fost eliberata de către firma CORIROM (scrisul este indescifrabil) din Bucureşti, fără a se putea stabili datele de identificare a firmei (acestea nu sunt scrise); chitanţa nu este prevăzuta cu stampila si nu are menţiuni cu privire la unitatea care a tipizat formularul in cauza.
B. Cu privire la fapta din data de 14.05.2009
a ) din plângerea si declaraţia parţii vătămate E.E. rezulta faptul ca în ziua de 14.05.2009 s-au prezentat la uşa apartamentului un nr. de doua persoane de sex masculin care au afirmat ca sunt de la DISTRIGAZ si doresc să facă revizia; cei doi au fost poftiţi înăuntru le-au fost arătate sobele, au pătruns in sufragerie, au aprins gazele au mers in dormitor si apoi la baie; după control cei doi au solicitat suma de 390 lei si întrucât i s-a părut mult le-a achitat doar 290 lei, bani ce au fost scoşi dintr-o punga pe care o avea în geanta personala si in care mai avea aproximativ 1000 lei, punga fiind lăsata la vedere pe masa din sufragerie. Imediat ce le-a dat suma inculpatul i-a atras atenţia chemând-o la baie si spunând ca ceva nu este in regula timp in care celalalt a rămas singur in sufragerie. Imediat după plecarea celor doi a constatat ca din punga i-a fost sustrasa suma de 700 lei.
Cu ocazia descrierii celor doua persoane nu rezulta ca aceştia ar fi avut asupra lor perii si sârme pentru a curata coşul de la sobe.
b) din procesul verbal de cercetare la fata locului reiese faptul ca apartamentul este prevăzut cu un nr. de trei sobe insa nu rezulta ca la acestea sa se fi efectuat lucrări .La fata locului a fost identificata chitanţa ce a fost lăsata de către cele doua persoane care s-au prezentat ca fiind lucrători DISTRIGAZ. Totodată au fost ridicate un nr de trei urme papilare de pe uşa de la baie. Cu ocazia tratării chitanţei in cauza s-a pus in evidenta mai multe urme papilare.
c) din raportul de constatare tehnico ştiinţifica rezulta faptul ca urma papilara ce a fost ridicata de pe chitanţa găsita la domiciliul parţii vătămate E.E. a fost creata de degetul inculpatului Ş.A..
d) din procesul verbal de recunoaştere din planşa foto, a rezultat ca partea vătămata l-a recunoscut pe inculpat Ş.A. ca fiind persoana care la data de 14.05.2009 s-a prezentat ca fiind lucrător de la DISTRIGAZ si a intrat in apartament împreuna cu încă o persoana înşelând-o cu privire la efectuarea reviziei si sustrăgându-i suma de 700 lei.
e) din analiza chitanţei scrise si emise de inculpatul Ş.A. (chitanţa ce a fost lăsata la domiciliu parţii vătămate) a rezultat ca aceasta ar fi fost eliberata de către firma CORIROM (scrisul este indescifrabil) din Bucureşti, fără a se putea stabili datele de identificare a firmei; chitanţa nu este prevăzuta cu stampila si nu are menţiuni cu privire la unitatea care a tipizat formularul in cauza.
C. Cu privire la fapta din data de 21.05.2009
a) din plângerea si declaraţia parţii vătămate T.L: rezulta faptul ca la data de 21.05.2009 s-au prezentat la uşa apartamentului un nr de doua persoane care au afirmat ca sunt de la DISTRIGAZ si au venit pentru verificarea gazelor; le-a permis celor doi indivizi sa intre in apartament, s-au uitat la aragaz si la centrala termica după care au solicitat suma de 390 lei; cei doi au fost lăsaţi în bucătărie si a mers in dormitor de unde dintr-un portofel aflat în sertarul nopţi erei a scos suma de 400 lei si in timp ce punea portofelul la loc a apărut inculpatul Ş.A. care i-a spus ca se duce la baie sa se spele pe mâini; cat a stat la baie cel in cauza era in permanenta in contact vizual cu partea vătămata întrucât nu a închis uşa, astfel ca partea vătămata a putut constatata ca acesta s-a spălat doar pe mâini deşi nu efectuase nici un fel de lucrări care sa presupună murdărirea sa; după ce au încasat banii si au tăiat chitanţa inculpatul împreuna cu persoana necunoscuta au solicitat să meargă în pod sa verifice aerisirea; au mers în pod toţi trei, însă inculpatul Ş.A. a trimis-o pe cealaltă persoana sa ia o cheie din apartament; cat timp persoana necunoscuta a fost plecată după cheie, aceasta a rămas nesupravegheata în estul locuinţei întrucât partea vătămata a rămas în pod cu inculpatul Ş.A.; după ce a fost adusa cheia inculpatul a închis aerisirea si împreuna cu cealaltă persoana au coborât si au părăsit imobilul .
Cu ocazia descrierii celor doua persoane nu rezulta ca aceştia ar fi avut asupra lor perii şi sârme pentru a curata coşul de la sobe.
b) cu ocazia cercetării la faţa locului a fost ridicata o chitanţa ce a fost lăsata de către cele doua persoane iar în urma tratării acesteia cu soluţie de ninhidrina au fost relevate si ridicate mai multe urme papilare
c) din raportul de constatare tehnico ştiinţifica rezulta faptul ca urma papilara ce a fost ridicata de pe chitanţa găsita la domiciliu parţii vătămate T.L: a fost creata de degetul inculpatului Ş.A.
d ) din procesul verbal de recunoaştere din planşa foto, a rezultat că partea vătămata l-a recunoscut pe inculpatul Ş.A. ca fiind persoana care la data de 21.05.2009 s-a prezentat ca fiind lucrător de la DISTRIGAZ si a intrat in apartament împreuna cu încă o persoana, înşelând-o cu privire la efectuarea reviziei si sustrăgându-i suma de 2000 lei. .
e) din procesul verbal de recunoaştere din grup rezulta ca partea vătămata îl recunoaşte pe inculpatul Ş.A..
f) din analiza chitanţei scrise si emise de inculpatul Ş.A. (chitanţa ce a fost lăsata la domiciliu parţii vătămate) rezulta ca aceasta ar fi fost eliberata de către firma CORIROM (scrisul este indescifrabil) din Bucureşti, fără a se putea stabili datele de identificare a firmei; chitanţa nu este prevăzuta cu stampila si nu are menţiuni cu privire la unitatea care a tipizat formularul in cauza
D. Cu privire la fapta din data de 28.06.2009
a) din plângerea si declaraţia parţii vătămate G.C. a rezultat faptul ca la data de 28.05.2009 s-a prezentat la uşa apartamentului sau doua persoane necunoscute care au afirmat ca sunt de la DISTRIGAZ si doresc sa efectueze revizia centralei termice; cei doi au fost conduşi în balconul apartamentului au vizualizat centrala termica care este pe tiraj forţat fără a umbla la ea si au solicitat suma de 200 lei; fiind întrebaţi de ce nu desfac si capacul centralei cei doi au afirmat ca nu este nevoie; in timp ce inculpatul Ş.A. scria chitanţa persoana necunoscuta umbla prin apartament afirmând ca are nevoie să meargă la toaleta; după ce a luat banii din dormitor G.C. nu a observat unde se afla persoana care solicita să meargă la toaleta, nu a dat importanta acestui aspect si a mers in balcon unde i-a înmânat suma de 200 lei inculpatului Ş.A., suma în schimbul căreia a primit o chitanţa; când cei doi au părăsit apartamentul pe scări, nu au mai sunat la uşa nici unui apartament iar când partea vătămata a coborât imediat după ei întrucât constatase lipsa banilor cei doi părăsirea imobilul; nu in ultimul rând partea vătămata declara ca cei doi nu erau murdari de funingine erau curaţi atât pe mâini cat si pe haine, nu au solicitat să vadă daca apartamentul are hamuri, nu aveau asupra lor perii de paie sau sarma.
b) cu ocazia cercetării la fata locului a fost ridicata o chitanţa ce a fost lăsata de către cele doua persoane iar in urma tratării acesteia cu soluţie de ninhidrina au fost puse in evidenta mai multe urme papilare.
c) din raportul de constatare tehnico ştiinţifica rezulta faptul ca urma papilara ce a fost ridicata de pe chitanţa găsita la domiciliu parţii vătămate G.C. a fost creata de degetul inculpatului Ş.A..
d ) din procesul verbal de recunoaştere din planşa foto, rezulta ca partea vătămata s-a recunoscut pe inculpatul Ş.A.ca fiind persoana care la data de 28.05.2009 s-a prezentat ca fiind lucrător de la DISTRIGAZ si a intrat in apartament împreuna cu încă o persoana înşelând-o cu privire la efectuarea reviziei si sustrăgându-i suma de 1500 lei.
e) din procesul verbal de recunoaştere din grup rezulta ca partea vătămata îl recunoaşte pe inculpatul Ş.A.
f) din analiza chitanţei scrise si emise de inculpatul Ş.A. (chitanţa ce a fost lăsata la domiciliu parţii vătămate) rezulta ca aceasta ar fi fost eliberata de către firma CORIROM (scrisul este indescifrabil) din Bucureşti, fără a se putea stabili datele de identificare a firmei; chitanţa nu este prevăzută cu stampila si nu are menţiuni cu privire la unitatea care a tipizat formularul in cauza
g) din documentaţia pusa la dispoziţie de partea vătămata G.C. rezulta faptul ca apartamentul este deservit de cazan mural cu tiraj forţat si camera ardere etanşa , nefiind astfel prevăzuta cu horn (cos) care sa necesite curăţirea sa, fiind astfel interzisa intervenţia persoanelor neautorizate. Instalaţia în cauza este prevăzuta cu tubulatura de evacuare (ce iese in lateral prin perete) , prin urmare nu este posibila, dimpotrivă este interzisa intervenţia unui coşar.
E. Cu privire la fapta din data de 25.06.2009
a) din plângerea si declaraţia parţii vătămate O.I. rezulta faptul ca la data de 26.05.2009 s-au prezentat la uşa apartamentului sau un număr de doua persoane necunoscute care au afirmat ca sunt de la DISTRIGAZ si doresc sa efectueze revizia întrucât nu au mai efectuat-o de doi ani; cele doua persoane au pătruns in apartament si au început sa simuleze controlul gazelor timp de aproximativ 20 de minute; după aşa insul control cei doi au eliberat o chitanţa solicitând suma de 290 lei; partea vătămata arata ca a mers in camera alăturata de unde dintr-un plic in care avea pensia a luat suma de 300 lei pe care a înmânat-o celor doua persoane, fără a-si aminti cu exactitate ce anume făceau cele doua persoane in acest timp; după plecarea celor doi a constatat ca si plicul în care rămăsese restul pensiei fuseseră sustras.
b) cu ocazia cercetării la faţa locului a fost ridicata o chitanţa ce a fost lăsata de către cele doua persoane iar in urma tratării acesteia cu soluţie de ninhidrina au fost puse in evidenta mai multe urme papilare.
c) din raportul de constatare tehnico ştiinţifica nr. a rezultat faptul ca urma papilara ce a fost ridicata de pe chitanţa găsita la domiciliu parţii vătămate O.I. a fost creata de degetul inculpatului Ş.A.
d ) din procesul verbal de recunoaştere din planşa foto, a rezultat ca partea vătămata îl recunoaşte pe inculpatul Ş.A. ca fiind persoana care la data de 25.05.2009 s-a prezentat ca fiind lucrător de la DISTRIGAZ si a intrat in apartament împreuna cu încă o persoana înşelând-o cu privire la efectuarea reviziei si sustrăgându-i suma de 700 lei.
e) din analiza chitanţei scrise si emise de inculpatul Ş.A. (chitanţa ce a fost lăsata la domiciliu parţii vătămate) rezulta ca aceasta ar fi fost eliberata de către firma CORIROM (scrisul este indescifrabil) din Bucureşti, fără a se putea stabili datele de identificare a firmei; chitanţa nu este levata cu stampila si nu are menţiuni cu privire la unitatea care a tipizat formularul in cauza.
Din procesul verbal încheiat la data de 31.03.2009 rezulta ca nu exista nici o firma cu denumirea COCIROM, CORIROM sau COSIROM aşa cum afirma în declaraţii inculpatul; singura firma cu denumire asemănătoare este COSIROM INVEST SRL cu sediul in mun. Bucureşti, str Dunavat, nr 2 bl 4\5 A , ap 1 sect 5 care insa este radiata.
Fiind audiat atât in cursul urmăririi penale, cât şi in faţa instanţei, inculpatul Ş.A. cu privire la infracţiunile reţinute în sarcina sa, acesta a avut o atitudine oscilanta negând in prima faza toate infracţiunile; astfel iniţial inculpatul a declarat ca nu a mers la domiciliile parţilor vătămate si nu s-a prezentat niciodată ca fiind lucrător DISTRIGAZ; ulterior după ce i s-a comunicat ca urmele sale papilare au fost ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului inculpatul a recunoscut ca a mers la domiciliile in cauza împreuna cu B.G.; de asemenea declara ca desfăşoară activitatea de coserit si merge pe la uşile oamenilor pentru a le curăţa coşurile; in acest sens are autorizaţie prin care poate presta activităţi de coşărit; pentru prestarea activităţii de coserit are asupra sa legitimaţia pe care o tine la vedere, precum si mai multe perii de sarma pentru sumele încasate eliberează chitanţe
Afirmaţiile inculpatului Ş.A. nu pot fi reţinute ca adevărate si nu se coroborează cu nici un mijloc de proba astfel :
- inculpatul declara ca nu a sustras niciodată bani din case si nici nu cunoşti ca B.G. sa sustragă bani, aspect care nu poate fi reţinut întrucât cei doi după ce intrau in domiciliile parţilor vătămate (persoane in vârsta) si se asigurau ca nu mai este nimeni acasă ( prin deschiderea uşilor pentru a vedea caloriferele) - potrivit declaraţiilor parţilor vătămate au intrat în toate încăperile) solicitau diverse sume inculpatul pentru a distrage atenţia parţilor vătămate sau pentru a observa unde sunt banii solicita sa meargă la toaleta sa se spele deşi anterior nu desfăşuraseră nici o activitate care să conducă la murdărirea sa (partea vătămata T.L. declara ca uşa de la baie a stat deschisa cat s-a spălat pe mâini inculpatul Ş.A.care a văzut-o de unde a luat banii; partea vătămata E.E. a fost chemata la baie de către inculpat sub pretextul ca nu este ceva in regula; partea vătămata G.C. a fost întrebat unde este baia ).
- din modul de operare folosit la cele cinci fapte materiale rezulta ca rezoluta infracţionala de a sustrage si a înşela părţile vătămate era prestabilita , astfel ca solicitau diverse sume de bani si urmăreau de unde sunt luaţi banii de către părţile vătămate iar după aceea unul dintre cei doi distrăgea atenţia parţilor vătămate timp in care cea de a doua persoana sustrăgea banii. Pentru a nu fi prinşi părăseau imediat imobilul .
- constatarea faptelor de către părţile vătămate si sesizarea organelor de politie s-a făcut imediat după plecarea celor doi, astfel ca nu exista posibilitatea ca banii sa fi sustraşi de alte persoane.
- deşi , inculpatul declara ca a mers in domiciliile parţilor vătămate pentru a curata coşurile in nici un imobil nu a curăţat vreun cos ci a verificat gazele sau doar a vizualizat fără sa atingă centralele termice; asupra sa nu a avut niciodată instrumentele necesare pentru curăţarea unui cos. Mai mult decât atât in apartamentul parţii vătămate G.C. nu existau coşuri de fum ,centrala termica nefiind prevăzuta cu cos ci tubulatura ce iese prin perete in exterior si care nu permite curăţarea sa (deşi partea vătămata G.C. nu are cos de fum întrucât centrala termica este cu tiraj forţat inculpatul declara ca nu si-a putut da seama de acest aspect)
- inculpatul îşi justifica prezenta la baie prin aceea ca dorea sa-si satisfacă nevoile fiziologice, afirmaţie neadevărata (partea vătămata T.L. declara ca uşa a fost in permanenta deschisa, partea vătămata E.E. declara ca a fost chemata pentru a i se arata o neregula).
- în chitanţele pe care le lăsa parţilor vătămate inculpatul in loc sa menţioneze datele de identificare ale AF Ş.A. (asociaţia sa familială, având ca obiect activităţi de coserie) a menţionat la furnizor CORIROM ( scrisul este indescifrabil) cu sediul în Bucureşti. Inculpatul declara ca la furnizor a trecut firma COSIROM din mun. Braşov. (In urma verificărilor la registrul comerţului nu exista nici o firma cu aceasta denumire in jud Brasov sau in România.) De asemenea inculpatul nu oferă nici o informaţie cu privire la modul in care sunt atribuite seriile chitanţelor sau lipsa menţiunilor de pe acestea ca au fost tipărite la Imprimeria Naţionala. Inculpatul declara ca nu are casa de marcat si nici nu tăia factura când elibera chitanţe.
- afirmaţia inculpatului ca avea asupra sa legitimaţie la vedere nu este reala. Părţile vătămate declara ca nu le-a fost prezentata nici o legitimaţie.
- deşi încearcă sa-si justifice prezenta in domiciliile parţilor vătămate prin aceea ca desfăşoară activităţi de coserit inculpatul declara ca nu ştie sa construiască o soba, nu poate detalia in ce anume consta activitatea de a curata o soba, nu menţionează cum anume a verificat si curăţat coşul unde a dus deşeurile rezultate in urma curăţirii coşurilor,etc.
- conform înregistrărilor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului rezulta ca AF Ş.A.are ca obiect de activitate activităţi specializate de curtenie a clădirilor, mijloacelor de transport, maşini si utilaje industriale, deşi pe legitimaţia depusa la data de 31.03.2010 este menţionata ca activitate verificat sobe, centrala, curăţirea/revizia - cosurilor de gaz si fum.
In drept: Faptele inculpatului Ş.A.de a pătrunde fără drept, prin folosirea unei calităţi mincinoase, împreuna cu o alta persoana, rămasa neidentificata, în locuinţele parţilor vătămate N.O., E.E., T.L., G.C., O.I. pe care le-a indus in eroare cu privire la efectuarea unei revizii anuale DISTRIGAZ, însuşindu-si astfel pe nedrept diferite sume de bani, iar apoi a ajutat la sustragerea economiilor acestora, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de violare de domiciliu, înşelăciune şi complicitate la furt calificat fapte prev. şi ped. de art 26 rap la art 208 alin 1,209 alin 1 lit a C.pen., cu aplic art 41 alin 2 C.pen., art 215 alin 1 si 2 Cp, cu aplicarea art 41 alin 2 Cp, art 192 alin 2 cu aplic. art 33 lit a Cp, toate cu aplicarea art 33 lit a Cp.
In acest sens, instanţa fondului a schimbat încadrarea juridică a faptelor de furt şi violare de domiciliu după cum urmează:
Conform art 334 Cpp a schimbat încadrarea juridică a infracţiunii de violare de domiciliu, din infracţiunea prev de art 192 alin 2 Cp cu aplic. art 33 lit a Cp, in infracţiunea prev de art 192 alin 2 Cp cu aplic. art 41 alin 2 Cp.
Conform art 334 Cpp a schimbat încadrarea juridică a infracţiunii de furt pentru care este cercetat inculpatul, din infracţiunea prev de art 208 alin 1, 209 alin 1 lit a Cp cu aplic. art 41 alin 2 Cp in infracţiunea prev de art 26 rap la art 208 alin 1, 209 alin 1 lit a Cp cu aplic. art 41 alin 2 Cp.
Pentru a se pronunţa in acest sens, instanţa fondului a avut în vedere următoarele:
- cu privire la infracţiunea de furt actele efectuate de inculpat (care a distras atenţia părţilor vătămate in timp ce făptuitorul rămas neidentificat a sustras banii), reprezintă un ajutor material şi moral in sensul art 26 Cp.
- cu privire la infracţiunea de violare de domiciliu, este evident că a existat o rezoluţie infracţională unic, modul de operare a fost similar, intre actele materiale existând relativa unitate de timp. Toate aceste caracteristici conturează infracţiunea continuată in sensul art. 41 alin 2 Cp.
Infracţiunile săvârşite atrag răspunderea penală a inculpatului potrivit art.17 C.p.
La individualizarea judiciară a pedepsei au fost avute în vedere criteriile enumerate de art.72 C.p.: circumstanţele reale, gradul de pericol social concret al faptei săvârşite, urmarea produsă şi circumstanţele personal, sub aceste ultim aspect urmând a se reţine faptul că inculpatul dovedeşte perseverenţă infracţională din perspectiva concursului de infracţiuni continuate, dar şi împrejurarea că anterior, potrivit fişei de cazier , acesta nu are antecedent penale. De asemenea, instanţa va avea in vedere situaţia familială a inculpatului care are un copil bolnav.
In ceea ce priveşte împrejurarea reţinută in rechizitoriu in sensul că faţă de inculpat s-a pus in mişcare acţiunea penală şi pentru săvârşirea altor infracţiuni similare, instanţa reţine că in favoarea sa din această perspectivă operează prezumţia de nevinovăţie.
Punând în balanţă ansamblul acestor considerente, instanţa apreciază că pentru fiecare infracţiune o pedeapsă orientată in prima jumătate a intervalului prevăzut de lege, cu executare, în regim de detenţie, este aptă să atingă scopul preventiv şi educativ al sancţiunii.
Astfel, conf.art.33 lit.a, 34 lit.b C.p. infracţiunile fiind săvârşite în concurs real, instanţa fondului a dispus contopirea pedepselor, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, la care va adăuga un spor de 6 luni.
Aplicarea sporului este imperios necesară având în vedere periculozitatea de care a dat dovadă inculpatul, intrând în mod repetat în conflict cu legea penală, periculozitate evidenţiată şi de aspectele avute în vedere anterior, la individualizarea judiciară a pedepselor, dar şi durata mare a pedepselor ce urmează a fi contopite în urma aplicării regulilor de la concursul de infracţiuni, o orientare către sistemul absorbţiei creând inculpatului impresia impunităţii în cazul săvârşirii de noi infracţiuni, de o gravitate ce implică aplicarea unei pedepse mai mari.
Faţă de solicitarea inculpatului de a se reţine ca circumstanţe atenuante lipsa antecedentelor penale, faptul că are un comportament apreciat în societate, conform probelor în circumstanţiere şi atitudinea sinceră a inculpatului, instanţa fondului a reţinut că aceste împrejurări pot fi primite ca circumstanţe atenuante doar dacă împrejurările cauzei în ansamblul lor ar conduce la concluzia unei periculozităţi sociale mai scăzute a inculpatului şi a unui pericol social concret mai scăzut al faptei în raport de limita minimă a pedepsei prevăzută de lege pentru această infracţiune.
Or, deşi, instanţa fondului nu ignoră situaţia de fapt referitor la care inculpatul in esenţă solicită a fi avută in vedere drept circumstanţă atenuantă (starea de boală a copilului minor), constată că aceasta, privită „ut singuli” nu reduce proporţiile dintre periculozitatea faptelor şi pedepsele prevăzute de lege, aceste pedepse rămân in speţă proporţionale cu pericolul faptelor.
Instanţa fondului a valorificat însă aceste împrejurări orientându-se spre pedepse situate in prima jumătate a intervalului prevăzut de lege, deşi in speţă există multiple cauze de agravare a pedepsei (concurs, infracţiuni continuate), inculpatul nu a recunoscut faptele, nu a acoperit prejudiciile şi s-a orientat in activitatea sa spre inducerea in eroare şi diminuarea semnificativă a patrimoniului unui număr mare de persoane (de vârstă înaintată) evident lipsite de posibilităţi fizice de concentrare şi reacţie.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul Ş.A., solicitând reindividualizarea pedepsei şi a modalităţii de executare precum şi obligarea sa doar la sumele cu privire la care există probe că părţile vătămate au fost prejudiciate.
Analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva motivelor de apel invocate de apelant şi de dispoziţiile art. 371 Cpp, potrivit cărora instanţa este obligată ca, în afară de temeiurile invocate şi cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept, tribunalul apreciază că apelul este nefondat, pentru motivele care urmează:
Astfel, prin rechizitoriul nr. 6769/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a fost trimis în judecată, în stare de arest, inculpatul Ş.A., cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prev de art 208 alin 1, 209 alin 1lit a C.pen., cu aplic art 41 alin 2 C.pen., art 215 alin 1 si 2 C.pen cu aplic art 41 alin 2 C.pen., art. 192 alin 2 cu aplic art 33 lit a C.pen. , toate cu aplic art 33 lit a C.pen., reţinându-se că: în zilele de 23.03.2009, 14.05.2009, 21.05.2009, 28.05.2009 şi 25.06.2009 inculpatul a pătruns fără drept, prin folosirea unei calităţi mincinoase, împreuna cu o alta persoana, rămasa neidentificata, în locuinţele părţilor vătămate N.O., E.E., T.L:, G.C., O.I. le-a indus in eroare cu privire la efectuarea unei revizii anuale DISTRIGAZ, însuşindu-si astfel pe nedrept diferite sume de bani, iar apoi a sustras sau a ajutat la sustragerea economiilor acestora.
În mod temeinic, instanţa de fond a constatat că din probele administrate rezultă că faptele au fost săvârşite de inculpat şi întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune prev. de art. 215 al.1 şi 2 Cod penal, furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. a Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal şi violare de domiciliu în formă continuată, prev. de art. 192 al. 2 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, aşa cum rezultă din plângerile si declaraţiile părţilor vătămate N.O., E.E., T.L:, G.C., O.I., procesele verbale de cercetare la fata locului plus planşele foto, rapoartele de constatare tehnico ştiinţifica, procesul verbal de vizualizare a imaginilor video, procesele verbale de recunoaştere din planşa foto, procesele verbale de recunoaştere din grup, procesul verbal de verificare in baza de date a Oficiului National al Registrului Comerţului, chitanţele lăsate de inculpatului Ş.A. la domiciliile parţilor vătămate, declaraţiile inculpatului Ş.A..
De asemenea, în mod corect prima instanţă a înlăturat afirmaţiile inculpatului Ş.A. în sensul că nu avea cunoştinţă ca persoana împreună cu care intra în locuinţele părţilor vătămate sub pretextul efectuării de revizii ar fi sustras bani din locuinţele acestora, întrucât din modalitatea în care cei doi au acţionat pentru distragerea atenţiei părţilor vătămate rezultă indubitabil că acesta avea cunoştinţă de acţiunile de sustragere comise de numitul B.G. şi că l-a ajutat pe acesta cu intenţie la săvârşirea infracţiunii de furt calificat, ba chiar faptul că cei doi au acţionat după un plan prestabilit.
Astfel, prin deschiderea uşilor sub pretextul verificării caloriferelor, cei doi se asigurau că nu se află şi alte persoane în locuinţe, prin solicitarea contravalorii reviziei aceştia urmăreau să observe locurile unde părţile vătămate ţineau banii, iar prin solicitările de a merge la toaletă urmăreau distragerea atenţiei părţilor vătămate pentru a da posibilitatea sustragerii banilor.
În ceea ce priveşte susţinerea inculpatului în sensul că pătrunderea în locuinţele părţilor vătămate s-a făcut cu consimţământul acestora, Tribunalul constată că acest consimţământ nu a fost unul valabil, ci obţinut prin inducerea în eroare cu privire la calitatea persoanelor şi scopul pătrunderii acestora, motiv pentru care este evident că această pătrundere a fost efectuată fără drept, aşa cum a reţinut şi prima instanţă.
Cu privire la individualizarea pedepsei, judecătorul fondului a avut în vedere toate criteriile cuprinse în prevederile dispoziţiilor art.72 din C.p., respectiv dispoziţiile părţii generale a acestui cod, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârşite, persoana infractorului precum şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Tribunalul reţine, atât modalitatea şi împrejurările concrete în care au fost comise faptele, dar în special gradul de pericol social ridicat al infracţiunilor săvârşite ce reiese din numeroasele acte de executare reţinute, din modul de operare prestabilit în care acesta a acţionat, din împrejurarea privind vârsta părţilor vătămate, atitudinea procesuală nesinceră şi oscilantă a inculpatului apreciind că, pedepsele aplicate de prima instanţă şi pedeapsa rezultantă în urma contopirii, au fost corect individualizate şi în măsură să satisfacă cerinţele prev. de art.52 din C.p.
Solicitarea inculpatului de a se reţine circumstanţe atenuante este nefondată, Tribunalul apreciază că simpla lipsă a antecedentelor penale nu poate conduce automat la reţinerea bunei conduite a acestuia înainte de săvârşirea faptei, cu atât mai mult cu cât gradul de pericol social al infracţiunilor reţinute este unul ridicat, iar inculpatul a dat dovadă de perseverenţă infracţională.
Faţă de cuantumul pedepsei rezultante aplicată pentru infracţiunile săvârşite în concurs, tribunalul nu poate proceda la individualizarea modalităţii de executare, singura modalitatea legală fiind aceea a executării în regim de detenţie.
În ceea ce priveşte motivele de casare pe latură civilă, Tribunalul reţine că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, în sensul că inculpatul prin faptele reţinute în sarcina sa a cauzat prejudicii părţilor vătămate, constând în sumele de bani solicitate părţilor vătămate ca şi contravaloare a pretinselor revizii, existenţa şi cuantumul acestora fiind dovedite cu „chitanţele” întocmite, dar şi sumele de bani sustrase din locuinţe.
Cu privire la acestea din urmă, Tribunalul precizează că potrivit art. 1003 Cod civil inculpatul în calitate de complice răspunde în solidar cu autorul independent de faptul că a primit sau nu vreo sumă de bani din cele sustrase.
Faţă de faptul că declaraţiile părţilor vătămate sunt constante în precizarea sumelor de bani ce le-au fost sustrase şi faţă de faptul că aceste declaraţii se coroborează între ele în privinţa modului de operare, iar inculpatul a recunoscut că a pătruns în locuinţele acestora abia după ce i s-a adus la cunoştinţă existenţa urmelor dactiloscopice, atitudinea sa fiind nesinceră, Tribunalul apreciază ca fiind dovedit prejudiciul solicitat de acestea, fiind imposibil pentru părţile vătămate să dovedească cu probe directe existenţa şi cuantumul economiilor.
În concluzie, în conformitate cu dispoziţiile art.379 pct.1 lit.b din C.p.p., Tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpat.
În baza art.383 rap. la art.350 C.p.p. va menţine starea de arest a inculpatului.
În baza art.383 C.p.p. va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului prevenţia de la 16. 03. 2010 la zi.
În baza art.192 alin.2 din C.p.p. va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

DISPOZITIV:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul Ş.A. împotriva sentinţei penale nr. 1025/05.11.2010 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.
În temeiul art. 383 alin. 11 C. pr. pen. menţine arestarea preventivă a apelantului - inculpat.
În temeiul art. 383 alin. 2 C. pr. pen. deduce din pedeapsa aplicată apelantului - inculpat prin sentinţa apelată durata prevenţiei de la 16. 03. 2010 la zi.
În baza art. 192 alin.2 Cod proc. pen. obligă apelantul - inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul parţial pentru avocat din oficiu, în cuantum de 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11.01.2011.

 

 

Tratat de drept procesual penal. Partea generala (editie 2011) Judecata penala in prima instanta Politica Europeana de Vecinatate Codul civil roman

Tratat de drept procesual penal. Partea generala (editie 2011)

Pret: Lei (Ron) 49.00
Cantitate:

Judecata penala in prima instanta

Pret: Lei (Ron) 29.00
Cantitate:

Politica Europeana de Vecinatate

Pret: Lei (Ron) 33.00
Cantitate:

Codul civil roman

Pret: Lei (Ron) 33.00
Cantitate:

Cafeaua in Germania

Date: 20 Mar 2011

Cafeaua in Germania

În Germania, cafeaua şi cafenelele au fost cunoscute de prin anii 1670. În anul 1712, în Berlin a fost deschisă prima cafenea şi la 1721 cafenelele existau în toate marile oraşe. În anul 1775, Împăratul Frederick cel Mare al Prusiei (Frederick II de Prusia, 24 ianuarie 1712-17 august 1786, a făcut parte din Dinastia de Hohenzollern, Rege al Prusiei între 1740 şi 1786; ca Prinţ elector al Sfântului Imperiu Roman a purtat numele de Frederick IV de Brandenburg; a fost poreclit "Bătrânul Fritz") a încercat să blocheze importul de cafea din cauza sărăciei ţării. Împăratul susţinea consumul de bere pentru ca banii cheltuiţi să fie reinvestiţi într-un produs local, cu tradiţie la germani. Oamenii de rând au înlocuit cafeaua cu pulbere obţinută din cicoare (rădăcină), smochine uscate, orz, ovăz şi porumb.

Probat & Burns Co. s-a identificat cu arta prăjirii şi a asigurării calităţii boabelor de cafea. În anul 1868, Alex van Gulpen împreună cu Johann Heinrich şi Lensing şi Theodor von Gimborn au fondat Emmericher Machinenfabrik & EisengieBerei Company, în Emmerick, Germania. Scopul companiei era să dezvolte mijloace de prăjire şi procesare a cafelei. Stând pe o bancă de pe malul Rinului, Theodor von Gimborn a desenat planurile primului utilaj sferic de prăjire, care a fost precursorul tuturor celorlalte maşini PROBAT, produse şi vândute în toată lumea. Jabez Burns, născut în anul 1826, la Londra, a trăit o vreme la New York şi a lucrat într-o companie de cafea şi condimente. În anul 1864, Burns a desenat şi a construit primul prăjitor pentru cafea, care a obţinut licenţă şi a scris articole pentru "American Grocer". Unii autori susţin că el ar fi lansat publicaţia de piaţă "Spice Mill" şi alte publicaţii de interes pentru industria cafelei. Influenţa firmei este evidentă în utilajele actuale de prăjire. În 1900, cafeaua de după prânz devine un obicei cotidian în Germania, iar termenul KaffeeKlatsch traduce şueta femeilor de la cafea.

Interesul pentru cafea a sporit graţie calităţilor sale tonice. În anul 1801, în Milano, câţiva medici au scos foi volante despre efectele sale tămăduitoare "a toate". În Italia, pentru cafea au fost deschise "adevărate temple" în care atmosfera pitorească de altădată a fost recreată, cafeneaua Florian din Piaţa San Marco, din Veneţia, fiind cea mai elocventă ilustrare. Catifelele în culoarea rubinului, lumina strălucitoare şi măsuţele mici există şi astăzi în Caffe Greco din Roma, Pedrocchini din Padova, Michelangelo din Florenţa şi Baratti din Torino. Tradiţia de a vizita aceste localuri vechi, splendide, a rămas intactă pentru locuitorii marilor oraşe dar sunt şi o atracţie turistică irezistibilă.

Tările Scandinave au acceptat cu reticenţă cafeaua; în ciuda acestei poziţii de început, în prezent, consumul de cafea pe cap de locuitor este cel mai mare din lume.

Articolul de fata este un extras din cartea CAFEAUA de Ana tomescu

Efectele cafelei asupra organismului uman

Date: 09 Mar 2011

Efectele cafelei asupra organismului uman

Pentru alte informaţii detaliate despre EFECTELE CONSUMULUI DE CAFEA ASUPRA ORGANISMULUI UMAN va recomandam să cumparati acum cartea CAFEAUA (Click AICI pentru a cumpăra cartea acum)

Prin conţinutul său ridicat în cofeină, cafeaua stimulează aparatul psihomotor şi secreţia gastrică şi amplifică apoi forţa de contracţie a inimii prin accelerarea bătăilor. Vasele cerebrale sunt contractate, produc o scădere a flucului sanguin, cu efect general de tonifiere şi acţiune diuiretica. Cercetări medicale au stabilit că un consum moderat de cafea reduce cu 25% riscul apariţiei cancerului de colon, 45% a apariţiei litiazei biliare, cu 80% a cirozei ficatului, cu 50-80% a bolii Parkinson şi chiar a diabetului mellitus de tip 2.

La persoanele care consumă cafea decofeinizată, riscul de apariţie al diabetului de tip 2 este mai scăzut decât la persoanele care consumă cafea cu cofeină. Antioxidanţii reduc radicalii liberi care cauzează disfuncţii la nivel celular.

Pentru alte informaţii detaliate despre EFECTELE CONSUMULUI DE CAFEA ASUPRA ORGANISMULUI UMAN va recomandam să cumparati acum cartea CAFEAUA (Click AICI pentru a cumpăra cartea acum)

Principiul legalitatii in administratia U.E.

Date: 12 Feb 2011

Echivalând cu o limitare a puterii administrative, principiul legalităţii este în esenţa sa un principiu liberal, un factor de liberalism în cadrul regimului administrativ. Această semnificaţie liberală a principiului pune în evidenţă importanţa în organizarea constituţională a UE, legalitatea având ca sursă actul normativ comunitar, astfel că limitarea administraţiei este mai bine asigurată prin legea care este edictată de către o autoritate care îi este acesteia, exterioară.

În conţinutul principiului legalităţii se regăsesc trei exigenţe esenţiale, corespunzătoare a trei coordonate fundamentale:

- legalitatea este limita acţiunii administrative;

- legalitatea este fundamentul acţiunii administrative;

- legalitatea reprezintă obligaţia administraţiei de a acţiona în sensul efectiv al respectării actelor normative.

Din această ultimă exigenţă se desprind unele obligaţii ce revin administraţiei europene, precum:

- obligaţia administraţiei de a face cunoscută legalitatea, de a aduce la cunoştinţă toate regulile de drept, prin publicare ori prin orice formă modernă de comunicare;

- administraţia, atunci când ea însăşi a adus atingere legalităţii, trebuie să pună capăt de îndată situaţiei ilegale pe care ea însăşi a creat-o, fie prin abrogarea actului administrativ ilegal, fie prin revocarea acestuia;

- administraţia trebuie să vegheze ca administraţii să nu intre în contradicţie cu starea de legalitate;

- administraţia trebuie să ia măsurile necesare pentru asigurarea aplicării unei reguli de drept.

Aşadar, este de reţinut că principiul legalităţii este principiul care fixează limitele acţiunii administrative, limitându-i puterile administraţiei, fără însă a aduce atingere supleţei sale ori spiritului său de iniţiativă.

Administraţia trebuie să respecte legalitatea, dar ea are nevoie totodată, de o anumită libertate de acţiune, întrucât oportunitatea anumitor măsuri nu poate fi apreciată pe cale generală, ci doar în contact nemijlocit cu realitatea administrativă.

Cea mai completa enciclopedie a ciupercilor care cresc in Romania

Date: 07 Feb 2011

 

Cea mai completă enciclopedie a ciupercilor ce cresc in Romania

CLICK AICI PENTRU A CUMPARA CARTEA ACUM

Semnalăm apariția în librării, începând cu 1 februarie 2011, a celei mai complete enciclopedii privind ciupercile din flora spontană a României.

Această lucrare se doreşte a veni în sprijinul celor ce recoltează ciuperci din flora spontană pentru a putea evita greşelile şi confuziile inerente. Nu este o lucrare pentru micologii specializaţi, nu abordează detaliile ce ţin de expunerea la microscopul optic, electronic sau cu baleaj a unor părţi componente ale ciupercilor. Se face referire la părţile componente ce se pot observa cu ochiul liber, formă, culoare, gust, consistenţă, miros, reacţie la atingere, rupere sau tăiere etc.

În librării au mai apărut lucrări cu prezentarea de specii de ciuperci, însă acestea nu erau specii ce cresc în ţara noastră, deci erau lucrări traduse, iar prezenta carte se doreşte a veni în sprijinul culegătorului şi consumatorului autohton. De aceea autoarea acestei lucrări - Dr. Ing. Ioana Tudor -  a încercat să prezinte cele mai importante specii de ciuperci comestibile, toxice şi fără valoare alimentară din ţara noastră şi cu marea diversitate de denumiri populare în funcţie de zona geografică.

CLICK AICI PENTRU A CUMPARA CARTEA ACUM

Noul lucrari.ro - Educatie la un clik distanta!

Date: 10 Sep 2010

Incepand cu 10 septembrie 2010, Lucrari.ro va asteapta intr-un nou cadru grafic, mai aproape de utilizator si totodată cu mii de produse educationale gata sa vă ajute in ducerea la bun sfarsit a proiectelor dvs.

Nu putem spune ca am reinventat Lucrari.ro, pentru ca acest proiect a fost pus la punct inca din anul 2000 cand a fost lansat primul site ce rula la inceput, ce-i drept, doar pe un sobdomeniu oferit gratuit de home.ro.

Site-ul lucrari.ro s-a lansat ca atare ceva mai tarziu, in 2004, si conform analizelor de trafic a condus pentru multi ani topul cautarilor in domeniile vizate. Tehnologia web a evoluat mult in ultimii ani si se simtea nevoia ca si noi sa ne adaptam noului trend ceea ce am si facut prin varianta beta a lucrari.ro. Fata de vechiul site care se baza foarte mult pe lucrari in format electronic (ebook), noul concept ofera într-un cadru atragator si o gama larga de carti de specialitate produse atat de grupul nostru editorial cât şi de unele edituri partenere.

Acestea fiind de precizat, nu ne ramane decat sa va multumim voua, celor cu care am colaborat intr-un deceniu de activitate si sa speram ca si pe viitor sa atragem atentia prin produse si servicii de calitate!

Cosul de cumparaturi

Cosul este gol.

Newsletter

Enter your email to subscribe to Newsletter:

Top vanzari

Hotelul. Economie si management. Editia a VI-a

Hotelul. Economie si management. Editia a VI-a

Pretul nostru: Lei (Ron) 68.50
Imparateasa fara coroana

Imparateasa fara coroana

Pretul nostru: Lei (Ron) 47.50
Plangi, plangi, balalaika

Plangi, plangi, balalaika

Pretul nostru: Lei (Ron) 47.50
Calea ducesei

Calea ducesei

Pretul nostru: Lei (Ron) 47.50
Atentie! Los Angeles va sari in aer!

Atentie! Los Angeles va sari in aer!

Pretul nostru: Lei (Ron) 47.50
Casa din Cherry Street

Casa din Cherry Street

Pretul nostru: Lei (Ron) 47.50
Mafia si miliardarii

Mafia si miliardarii

Pretul nostru: Lei (Ron) 47.50
Evolutia gandirii economice. Editia a IV-a

Evolutia gandirii economice. Editia a IV-a

Pretul nostru: Lei (Ron) 128.00
Cresterea gainilor

Cresterea gainilor

Pretul nostru: Lei (Ron) 10.00

Parteneri

trafic ranking

Statistici web

eXTReMe Tracker