Editura Dacia

EXTRAS:

Giovanni canta

Vara anului 1268 era fierbinte, doar vantul care venea dinspre mare si adia bland peste laguna, aducea putina racoare. Apa din jurul Insulei Murano, lua culorile cerului si le reflecta din nou. Giovanni, baiatul de 13 ani al constructorului pietrar Ernesto, sedea pe treptele ruinatei vile romane si se uita dupa corabia care se apropia vizibil de portul San-Nicolo, cu cenusiile-i panze spanzurand desumflate.

Vila, cu trepte de piatra si coloane de marmora si-o zidise cu secole in urma un bogatas roman. Era un ultim vestigiu a recii splendori a imperiului roman, care o data stapanise o lume, ce se intindea de pe coastele de nord ale continentului negru, ajungand pana in Asia Mica. Nu peste multa vreme vor veni hamali si pietrari sa stranga marmora scumpa si caramizile, pentru noi cladiri pe apele si canalele Venetiei.

(. . .)

EXTRAS:

In lumea larga

Se plimbau cu pasi rari. Seara era cenusie si tacuta. "Incotro plecam, frate Guielmo?"

Calugarul nu raspunse, se opri si privi peste ape. Celalalt se infasura infiorat in rasa-i maronie. Stateau pe loc. La picioarele lor se intindea marea, ce soptea cu mii de glasuri.

"Incotro plecam, ma intrebi?" Fratele Guielmo arata cu un gest larg spre cer si apa. "Acolo! Dar unde se va sfarsi?"

"Domnul sa ne aiba in paza lui", murmura fratele Nicolo da Vicenza si-si facu semnul crucii. Arunca o privire iscoditoare tovarasului sau. "Esti batran, frate Guielmo, Papa ar fi putut alege pe unul mai tanar".

(. . .)

Cel de al treilea sejur in Extremul Orient - o calatorie de studii in China in cadrul Academiei de Stiinte SINICA, in anul 1983 - a constituit pentru mine un bun prilej pentru punerea in aplicare a unui proiect ce incoltise in minte, in perioada cat scrisesem cartea "Pe meridianul Yamato". Este vorba de ceea ce n-a intrat atunci, ca un simplu capitol, in cartea amintita si anume, epopeea celui de al doilea razboi mondial, desfasurata in spatiul larg al Pacificului. Revenirea in China - mai fusesem acolo cu cinci ani in urma - imi oferea posibilitatea reintalnirii cu Sensei, prietenul si interlocutorul meu japonez din perioada periplului in Tara de la Soare Rasare.

(. . .) 

Calatoria efectuata in Japonia motiveaza o aplecare asupra fenomenului nipon, o incercare de a-i descoperi numeroasele fatete si laturi, unele analizate si impartasite in cartea "Pe Meridianul Yamato", altele in legatura cu razboiul din Pacific descrise in lucrarea de fata. Cele doua calatorii in China mi-au permis sa intregesc unele imagini despre Extremul Orient...

Autorul

Extras:

Era o frumoasa dupa-amiaza de august. Jucam sah cu colaboratorul meu, locotenentul Scutaru Aurel, zis "Scutierul". Ziua parea ca nu ne mai rezerva nici o surpriza. tocmai comentam cu satisfactie aceasta aparenta, cand suna telefonul. Am ridicat receptorul si am aflat ca trebuia sa incepem imediat o alta disputa, cu adversari deocamdata necunoscuti. O clipa mi-a parut rau: tocmai eram pe punctul de a-i castiga o partida invincibilului meu "Scutier". Imediat insa m-a cuprins dorinta de a actiona.

(. . .)

Quasi unanimitatea scrisorilor Veronicai Micle din acest volum a fost transcrisa de pe autografe, pastrandu-li-se ortografia regionalismelor, neologismelor, chiar si-n cazul scaparilor si greselilor din neatentie, din oboseala, din graba. Grafia citeata a originalelor n-a opus editorului praguri de nebiruit. Aceeasi fidelitate s-a pastrat si pentru corespondenta poetei Eugeniei Frangolea, cu Eminescu, cu Samara Andronescu, redactate nu odata in limba franceza, reiesind curajoasa, dar si aproximativa indemanare de a comunica in limba doamnelor de Stael si George Sand, din care citeaza.

Volumul de fata reproduce selectiv nuvelele din cele doua culegeri publicate de catre Ticu Archip, Colectionarul de pietre pretioase (1926) si Aventura (1929). Tirajele reduse ale cartilor sale - devenite astazi raritati -, precum si noutatea pe care o reprezentau in momentul interbelic al aparitiilor editoriale reclama prezenta restituire.

Aducand in circuitul viu al literaturii nuvelistica lui Ticu Archip, partea cea mai realizata a activitatii sale scriitoricesti, ii restituim in acelasi timp locul pe care-l ocupa, de drept, in ansamblul prozei romanesti si, mai ales, la inceputurile literaturii noastre citadine.

Editia de fata reprezinta prima reeditare postuma a vreunei lucrari de Pompiliu Eliade si pleaca de la volumul omonim aparut in 1903 cu titlul Ce este literatura? - Conditiile si limitele acestei arte, Bucuresti, Institutul de arte grafice Eminescu, ce se cuprinde din mai multe lectii tinute de autor in fata studentilor Facultatii de litere din Bucuresti si aparute initial in Revista idealista in cursul anului 1903.

EXTRAS:

Totul incepuse la Viena, in mai 1969, intr-o seara calda ce prevestea apropierea verii. Pe Ring, pe Karntner Strasse sau pe strazile mai departate de centru, lumina vitrinelor contura siluetele oamenilor iesiti sa se plimbe, sau aflati in drum spre cafeneaua obisnuita unde, cu o pereche de crenvusti si o sticla de bere, se putea cina acceptabil...

Surasul Pythiei* S-a intamplat la 12,15`

 Extras:

Stateam la fereastra si ma uitam pe strada. De trei zile ploua intr-una. Gisela ma intreba: 

- La ce te gandesti?

- La sore.

- Care soare?

- La soare in general.

Ce sa-i spun? Ca ma gandeam la soarele patriei mele, sau la un sfarsit de saptamana insorit pe insula Hydra? Insa Gisela nu era proasta.

- De ce nu facem un voiaj pana acolo?

- Unde acolo?

- In Grecia.

- N-avem bani ...

Aceasta editie este insufletita de dorinta de a oferi cititorului roman de azi posibilitatea de a-si forma o imagine mai complexa si in acelasi timp, mai adevarata, asupra inceputurilor romanului romanesc modern.

Publicat la 1865, in imediata apropiere a aparitiei Ciocoilor vechi si noi (1863)de Nicolae Filimon, volumul Catastihul amorului si La gura sobei prezinta stradaniile unei personalitati literare remarcabile, care aducea, din anonimat, o contributie dintre cele mai substantiale la edificarea genului romanesc in literatura noastra, contributie ramasa din pacate necunoscuta pana in ultimul timp.