Un fel de istorie a narciselor

Cea mai cunoscută legendă a originilor narciselor este cea realizată de Ovidiu în “Metamorfoze“.

Narcissus, fiul regelui Ophius şi al nimfei Ziriope , era un tânăr frumos care deşi iubit de multe fete tinere şi de nimfe , dispreţuia dragostea .

Drept pedeapsă , Afrodita l-a făcut să se uite odată într-o fântână şi văzându-şi chipul în apă , să se îndrăgostească de propria-i înfăţişare .

Cucerit de imaginea tânărului frumos pe care-l vedea , dar pe care nu-l putea atinge , Narcissus s-a stins în cele din urmă de durere .

Nimfele îi pregătiră tânărului mormântul dar când se duseră să-i ridice trupul , nu-l mai găsiră . Pe locul unde se lăsase în iarbă capul lui Narcissus , răsărise o floare albă şi înmiresmată care a primit numele de “ Narcissus “ ( narcisa ) .

Unii scriitori antici consideră că numele narciselor ar avea altă origine : Pliniu susţine că denumirea vine de la numele grecesc “ narce “ care însemna “ narcotic “ şi se referea la parfumul florilor .

În mitologie , aceste plante erau consacrate “ Furiilor “ , care foloseau narcisele pentru a-i ului pe cei care doreau să-i pedepsească .

Alţi scriitori antici pretind că parfumul florilor provocau halucinaţii .

Homer a fost primul care se referea la efectul narcotic al narciselor, iar Sofocles cunoştea de asemenea acest efect .

O altă descriere a originii narcisei este următoarea :

“ La porunca lui Zeus şi pentru a-l încânta pe Pluto cel ce totdeauna bine întâmpina Pământul a făcut să crească narcisa , frumoasă ca o fecioară cu faţă de om . Minunată era această floare . Toţi cei care o vedeau , atât oamenii muritori cât şi zeii a căror viaţă este veşnică rămâneau în extaz “ .

Vechii greci foloseau “ Floarea Persefonei “ ca un motiv în diferite forme ale artei .

Despre narcise profetul Mahomed a spus : “ pâinea este hrana pentru organism , dar narcisele sunt hrana sufletului “ .

De-a lungul timpului , narciselor li s-au dat diferite nume . Astfel , în Anglia se mai numeau “ crinul din postul Paştelui “ ( Lent Liris ) , deoarece narcisele înfloresc în această perioadă sau “ florile potir “ ( Chalice flower ) deoarece corola florilor aminteşte de cupele folosite pentru vinul sacru .

De secole această floare a fost cântată de poeţi printre care Constance , Masefield , Milton , Noyer , Spencer , Shakespeare .

În Anglia , Germania şi Olanda se foloseşte frecvent sinonimul “ daffodils “ care defineşte narcisele galbene tip trompetă .

În America este folosit termenul “ jonquil “ tot pentru narcisele galbene tip trompetă .

Şi în ţara noastră narcisele sunt răspândite şi cultivate în toate grădinile . Ele sunt numite “ Zarnacadele “ în Ardeal , caprine sălbatice , fulie , roşculeţe , stânjeniţe în jurul Braşovului sau “ ghiocei “ denumire dată în special narciselor galbene de tip trompetă .

Specia cea mai răspândită în ţara noastră este N . Poeticus şi subspecia Stelaris şi creşte spontan în peste 150 de locuri , cel mai cunoscut fiind Dumbrava Vadului de lângă Secăria ( jud. Braşov ) unde poiana ocupă o suprafaţă de 391,5 ha , fiind considerată totodată şi cea mai mare poiană .

Localnicii spun că ele au apărut după tăierea pădurilor de stejar între cele două războaie mondiale .

Există şi o poveste legată de locul apariţiei primei narcise .

“ Pe pârâul Secăria la podul din capătul din sus al satului Vad , în ziua nunţii fetei preotului din sat , în timp ce alaiul trecea podul , acesta a cedat şi mireasa a căzut în apă şi s-a înecat . Fiind o fată curată , Dumnezeu a zămislit din trupul ei o floare albă şi parfumată , mângâind astfel sufletul părinţilor “ .

Deşi cultivarea narciselor a început serios doar de circa 150 de ani , ele au fost cultivate şi cunoscute cu mult înainte .

Astfel , în 1548 se cultivau peste 24 de specii , în 1620 numărul lor era de 100 , în 1907 a ajuns la peste 1400 de varietăţi , iar în 1948 se cunoşteau circa 8000 de varietăţi .

În prezent sunt înregistrate peste 1200 de cultivaruri , iar interesul privind cultivarea şi introducerea de noi forme şi culori este tot mai mare .

În prezent Olanda deţine monopolul producerii bulbilor de lalele , narcise şi zambile .

Anual la Kenkenhof din martie până în mai se deschide o expoziţie destinată bulboaselor de primăvară .

Plantele sunt aduse în containere şi în timpul celor 3 luni sunt prezentate sute de soiuri de bulboase .

Astfel de expoziţii se organizează în Anglia şi Germania . Şi în ţara noastră la Piteşti în luna aprilie are loc “ Simfonia lalelelor “ expoziţia cea mai cunoscută destinată în principal florilor de primăvară .