Dinu Sararu

Scris la mai bine de zece ani de la Revoluţie, romanul „Ciocoii noi cu bodyguard” este un roman satiric. A fost conceput ca o replică a operei „Ciocoii vechi şi noi” a lui Nicolae Filimon, doar că de data aceasta, în loc de arnăuţi aşezaţi pe capra trăsurilor, ciocoii noi au angajat bodyguarzi şi se plimbă cu limuzine blindate. Această prezentare critică a lumii de după decembrie 1989 surprinde aspecte ale realităţii, fiind, de asemenea, o satiră în adevăratul sens al termenului. Autorul mărturiseşte chiar că următoarea carte, ce se va intitula probabil „Ultimul val la Şarpele Roşu”, „nu va fi doar o continuare la «Ciocoii», ci va spune mai mult”. Întrebat dacă simte că a fost prea blând în această satiră a ciocoilor, Dinu Săraru răspunde, plin de modestie, că „nu există fantezie scriitoricească în stare să surprindă cu totul realitatea zilelor noastre”. Cartea a fost ecranizată, sub bagheta regizorală a lui Şerban Marinescu, în 2007 (sub titlul „Ticăloşii”), avându-i în distribuţie pe Dorel Vişan, Mircea Diaconu, Horaţiu Mălăele, Mircea Albulescu şi Monica Davidescu.

Apărut în ediţie princeps în 1976, romanul „Clipa” este acum reeditat de Editura Adevărul Holding în cadrul unei colecţii de lux. Deşi scris şi publicat întâia oară în perioada comunismului, „Clipa”, un roman politic, revine în atenţia cititorilor secolului al XXI-lea, fiind tipărit fără modificări pe text, chiar dacă actualul context politic este diferit. Tema romanului evocă perioada 1950-1970 din perspectiva unei existenţe umane tragice, din perspectiva unor întâmplări crâncene, patetice şi tăcute în decenţa lor exemplară. Acţiunea se desfăşoară pe două planuri temporale: începutul anilor ‘70 (filonul principal şi intriga), dar şi jumătatea anilor ‘50 (prin anumite rememorări). Cele două personaje principale, activistul Dumitru Dumitru (prim-secretar de „şcoală stalinistă”) şi inginerul Tudor Cernat (director la un grup industrial), propun o intrigă îndrăzneaţă, datorată confruntării ideologice dintre metoda veche şi cea nouă a activiştilor de partid. „Clipa” s-a bucurat de un real succes nu doar în varianta tipărită, dar şi pe scenă sau peliculă. În 1978 are loc premiera pe ţară, la Constanţa, a piesei cu acelaşi nume. Iar un an mai târziu, în regia lui Gh. Vitanidis, se lansează filmul.

Publicată prima dată în 1981, trilogia „Dragostea şi Revoluţia” cuprinde volumele „Toamna roşie”, „Cei care plătesc cu viaţa” şi „Speranţa”. Şi în acestea, personaje principale sunt ţăranii. Problema colectivizării l-a urmărit pe autor, aşa cum declarase chiar el: „Mă duceau la exasperare imaginile din literatură în care ni se descria un ţăran continuu fericit şi care nu mai ştia ce să facă de bucurie că a venit în sfârşit revoluţia socialistă să-l invite la colectivizare ca la o serbare”. Autorul, se întreabă meditativ, pentru a stârni parcă în cititor conştiinţa neamului: „Cine stabileşte şi cine măsoară hotarele vârstei şi ale vârstelor? Cine poate decide când începe, când poate să înceapă şi când se încheie marea iubire? Şi când avem, şi când nu avem dreptul la ea?”. Trilogia „Dragostea şi Revoluţia”, incomodă nu doar înainte de 1989, ci şi după, a fost distrusă, chiar arsă, încercându-se astfel scoaterea ei din memoria literaturii. Chiar şi aşa, Dinu Săraru mărturiseşte că nici în acest caz nu s-a simţit obligat să schimbe măcar un cuvânt sau o virgulă din manuscrisul original; aşadar şi aceste volume, precum întreaga sa operă, şi-au păstrat integritatea. „Dragostea şi Revoluţia” este, din 1984, nu doar un titlu de carte, ci şi de film, căci ideea cărţii l-a inspirat pe regizorul Gheorghe Vitanidis.

TITLU EPUIZAT!

„Iarba vantului“ (1993) si „Crima pentru paman“ (1994) continua trilogia inceputa cu „Niste tarani“ (1974), roman considerat de unii critici drept memorabil. Desi scrise la distanta de aproximativ doua decenii, cele trei titluri formeaza un tablou unitar, infatisand viata zbuciumata a taranului roman, autorul aducand in prim-plan personaje bine conturate, precum Gaita ori Damian Vulpenaru. In ambele volume, Dinu Sararu are remarcabilul talent de a tine in mana firele unei naratiuni complexe, pricepandu-se, de asemenea, sa-si condimenteze naratiunea cu anecdote savuroase si intamplari adevarate. Citind cele doua volume, ca si celelalte romane ale lui Dinu Sararu, cititorul constata ca autorul speculeaza cu finete detaliul, uneori exagerandu-l spre caricatural. Totodata, scriitorul are o teribila placere de a construi fraze lungi, cu un capat in timpul prezent si cu celalalt in timpul memoriei. In 2002, la Teatrul National a avut loc premiera piesei „Crima pentru pamant“, in regia lui Grigore Gonta, cu Draga Olteanu-Matei si Costel Constantin in rolurile principale.

Dinu Sararu marturisea: „Tot ce am scris, am scris din spirit polemic“, fapt anuntat inca de primul sau roman, „Niste tarani“. „Atunci cand am scris-o, in 1974, era prima carte care denunta atrocitatile petrecute in lumea satului romanesc in epoca colectivizarii fortate, cu amestecul brutal al Securitatii in procesul de colectivizare“, marturiseste autorul. Asadar, taranii lui Dinu Sararu nu sunt niste tarani fericiti, ci niste tarani framantati de nesiguranta unui viitor care ii apasa... Autorul a publicat prima data „Niste tarani“ in foileton saptamanal in revista „Flacara“, dar dupa aparitia primelor capitole a fost obligat sa se opreasca, iar profilul revistei s-a schimbat brusc si nu i-a mai permis aceasta colaborare. Cea mai draga pagina scrisa vreodata se afla in aceasta carte, dupa cum ne-a marturisit chiar Dinu Sararu. Este vorba despre cea care descrie moartea lui Patru. Cat despre personajul principal, Naita Lucean, acesta este intruchiparea unui personaj real, consatean al autorului. Chiar si filmul „Vanatoarea de lupi“ ce are la baza cartea lui Dinu Sararu, in regia lui Mircea Daneliuc, il portretizeaza pe Naita dupa o lunga documentare in satul Slatioara, folosind pana si straiele pe care le-a purtat personajul real. Piesa de teatru, pusa in scena sub bagheta Catalinei Buzoianu, dupa aceeasi carte, s-a jucat noua ani cu casa inchisa, avand acelasi succes pe toate scenele din Romania.