|
Aplicabilitatea legii penale in timp si spatiu
Descriere
Problema aplicării legii penale în timp ocupă un loc important în teoria dreptului penal şi implică adoptarea unor soluţii pentru rezolvarea situaţilor care apar în practica judiciară. Legea penală, ca oricare normă juridică, are o evoluţie limitată în timp şi este supusă unor modificări în raport de schimbările care au loc în societate. Sub acest aspect, este posibil ca unele fapte comise sub imperiul unei legi penale să fie judecate în timpul cât legea este în vigoare, însă altele pot fi descoperite şi sancţionate sub o altă lege penală. Apoi, se poate întâmpla ca noua lege penală să nu mai incrimineze fapta comisă sub legea veche, după cum între cele două legi pot exista diferenţe cu privire la condiţiile de incriminare sau de sancţionare. Pentru soluţionarea acestor probleme şi a altora, în Codul penal au fost adoptate norme speciale privind aplicarea legii penale în timp prin art. 10-16, despre care se face vorbire pe larg si in cadrul lucrarii de fata. Referitor la aplicabilitatea în spaţiu a legii penale, am reţinut încă din primul capitol al lucrării de faţă că efectele spaţiale ale dreptului sunt strâns legate de principiul suveranităţii, de noţiunea de teritoriu şi populaţia ce ocupă acest teritoriu, cu referire la conceptul de cetăţean. Suveranitatea statului implică obligativitatea normelor de drept asupra tuturor cetăţenilor săi şi tuturor instituţiilor sociale aflate pe teritoriul etatic. Noţiunea de teritoriu are în domeniul dreptului o altă accepţiune, o altă semnificaţie, decât ceea ce se înţelege prin acest concept din punct de vedere geografic.
CUPRINS APLICABILITATEA LEGII PENALE ÎN TIMP ŞI SPAŢIU CAPITOLUL 1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND APLICABILITATEA ÎN TIMP ŞI SPAŢIU A NORMELOR JURIDICE 1.1. Aspecte generale 1.2. Aplicabilitatea actelor normative în timp 1.3. Aplicabilitatea normelor juridice în spaţiu CAPITOLUL 2. APLICABILITATEA LEGII PENALE ÎN TIMP ŞI PRINCIPIUL ACTIVITĂŢII LEGII PENALE 2.1. Noţiunea aplicării în timp a legii penale 2.2. Principiul activităţii legii penale 2.2.1. Noţiune 2.2.2. Intrarea în vigoare a legii penale 2.2.3. Ieşirea din vigoare a legii penale 2.2.4. Determinarea momentului săvârşirii infracţiunii CAPITOLUL 3. NERETROACTIVITATEA, EXTRAACTIVITATEA ŞI ULTRAACTIVITATEA LEGII PENALE 3.1. Neretroactivitatea legii penale 3.2. Extraactivitatea legii penale 3.2.1. Noţiunea de retroactivitate a legii penale 3.2.2. Retroactivitatea legii penale de dezincriminare 3.2.3. Retroactivitatea legilor care prevăd măsuri de siguranţă sau educative 3.2.4. Retroactivitatea legii interpretative 3.3. Ultraactivitatea legii penale temporare CAPITOLUL 4. APLICAREA LEGII PENALE MAI FAVORABILE 4.1. Noţiunea şi caracterizarea instituţiei 4.2. Criterii de determinare a legii penale mai favorabile 4.3. Aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile 4.4. Aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile CAPITOLUL 5. APLICABILITATEA ÎN SPAŢIU A LEGII PENALE 5.1. Principiul teritorialităţii legii penale (art. 3 Cod penal) 5.2. Principiul personalităţii legii penale 5.3. Principiul realităţii legii penale 5.4. Principiul universalităţii CAPITOLUL 6. EXAMEN ASUPRA PRACTICII JUDICIARE ÎN DOMENIU CONCLUZII BIBLIOGRAFIE - BIBLIOGRAFIE - - CONSTANTIN MITRACHE, „Drept penal român. Partea generală”, Casa de Editură şi Presă, Şansa SRL, Bucureşti, 1997; - GHEORGHE ALECU, „Instituţii de drept penal. Partea generală şi partea specială”, Editura Ovidius University Press, Constanţa, 2010. - C. BARBU, „Aplicarea legii penale în spaţiu şi timp”, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972. - WILLIAM BRÂNZĂ, „Drept penal. Partea generală”, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2012. - VASILE DOBRINOIU, GHEORGHE NISTOREANU, ILIE PASCU, ALEXANDRU BOROI, IOAN MOLNAR, VALERICĂ LAZĂR, “Drept penal. Partea generală”, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1997. - VASILE PĂVĂLEANU, „Drept penal. Partea generală. Legea penală şi infracţiunea”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003. - ION OANCEA, „Tratat de drept penal. Partea generală”, Editura All, Bucureşti, 1997. - LAVINIA MIHAELA VLADILA, OLIVIAN MASTACAN, „Drept penal. Partea generala”, Editura universul Juridic, Bucureşti, 2012. - ŞTEFAN DANEŞ „Drept penal. Partea generală”, Editura Sylvi, Bucureşti, 2001. - COSTICĂ BULAI, „Drept penal. Partea generală”, Vol. I, Editura Şansa, Bucureşti, 1992. - OCTAVIAN LOGHIN, AVRAM FILIPAŞ, „Dreptul penal român. Partea generală”, Editura Şansa, Bucureşti, 1992. - MARIA ZOLYNEAK, MARIA NIOANA MICHINICI, „Drept penal. Partea generală”, Editura Chemarea, Bucureşti, 1999. - M. BASARAB, „Drept penal. Partea generală”, Vol. I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1997. - AUGUSTIN UNGUREANU, „Drept penal român. Partea generală”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1995. - VINTILĂ DONGOROZ şi colab., „Noul cod de procedură penală şi Codul de procedură penală anterior, prezentare comparativă”, Editura Politică, Bucureşti, 1969. - VINTILĂ DONGOROZ, “Aplicarea legii penale. Curs de drept aprofundat şi comparat”, Bucureşti, 1935. - VINTILĂ DONGOROZ, „Drept penal”, Bucureşti, 1939. - V. PĂVĂLEANU, „Noua reglementare privind violul şi actul sexual cu un minor”, Buletin de informare juridică al Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava nr.2/2001 - N. BUZEA, „Infracţiunea penală şi culpabilitatea”, Alba Iulia, 1944 - TR. POP, „Drept penal. Partea generală”, Vol. II, Cluj, 1923. - VALERICĂ LAZĂR, ILIE PASCU, „Drept penal. Partea specială”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003. - S. KAHANE, „Explicaţii teoretice ale Codului penal român”, vol. I. Editura Academiei Române, Bucureşti, 1969. - M. LUBURICI, Teoria generală a dreptului, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1998; - ION CRAIOVAN, Teoria generală a dreptului, Editura Militară, Bucureşti, 1997; - DOGARU, D.C. DĂNIŞOR, GH. DĂNIŞOR, „Teoria generală a dreptului”, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999. - D. CIOBANU, „Introducere în studiul dreptului”, Editura Hyperion, Bucureşti, 1992. - Constituţia României din anul 2003 - forma republicată a Constituţiei României din 1991, cu actualizarea denumirilor şi renumerotarea articolelor, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin Referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, confirmat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003. Textul Constituţiei din anul 2003 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003. - Convenţia Europeană privind transferul persoanelor condamnate, din 21 martie 1983. - Convenţia Europeană privind asistenţa judiciară în materie penală din 20 aprilie 1959. - Convenţia Europeană privind extrădarea, din 13 decembrie 1957. - Convenţia Europeană privind transferul de proceduri în materie penală, 15 mai 1972. - Legea nr. 756/2001 privind transferul persoanelor condamnate în străinătate. - Legea nr. 302/2004 privind cooperarea internaţională în materie penală. - Legea nr. 704/2001 privind asistenţa judiciară internaţională în materie penală. - Legea nr. 296/2001 privind extrădarea.
Titlul lucrarii: |
Aplicabilitatea legii penale in timp si spatiu
|
Autor: |
Redactia Lucrari.ro
|
Anul elaborarii: |
2012
|
Numar de pagini: |
70
|
Format: |
A4
|
Diacritice: |
Da
|
Note de subsol: |
Da
|
Format de livrare: |
Format electronic, CD
|
Termen de livrare: |
1-4 zile, in functie de optiunea de expediere si adresa de livrare
|
|
Timpul normei juridice este delimitat de intrarea sa în vigoare (“terminus a quo”) şi încetarea efectelor acesteia (“terminus ad quem”), fiind măsurat în funcţie de anumite unităţi: ore, zile, luni, ani. Timpul normei juridice defineşte durata acesteia, respectiv perioada în care aceasta produce efecte juridice. Aplicându-se numai faptelor săvârşite, petrecute în timpul cât norma juridic era în vigoare, înseamnă că aceasta nici nu retroactivează, nici nu ultraactivează. Perioada cât este în fiinţă o normă juridică o denumim perioada activă a normei. Nimănui nu-i este imputabil că nu a avut în vedere o normă viitoare, sau să-i fie impusă lege care nu există. Apariţia normelor noi îşi găseşte explicaţia în faptul că cele vechi încetează să mai răspundă nevoilor sociale şi pentru acest motiv, ele trebuie înlocuite. Succesiunea în timp a normelor juridice a impus un set de reguli care guverneze acţiunea lor. Din acest punct de vedere au relevanţă juridică: momentul intrării în vigoare, ieşirii din vigoare perioada acţionării normei juridice.
Pretul nostru: Lei (Ron) 180.00
|
|
În concepţia Codului penal român, instituţiile juridico-penale şi reglementările corespunzătoare acestora se grupează în jurul a trei realităţi fundamentale, şi anume: fapta penală, făptuitorul şi constrângerea juridică. Primei realităţi fundamentale îi corespunde instituţia infracţiunii şi reglementările referitoare la infracţiune, celei de-a doua îi corespunde instituţia răspunderii penale, iar celei de-a treia, instituţia pedepsei, fiecare cu reglementările corespunzătoare. În lucrarea de faţă am făcut referire la cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, atât pentru faptul că infracţiunea este cea mai importantă dintre cele trei instituţii enumerate (toate celelalte presupun şi se raportează la infracţiune), cât şi pentru că obiectul temei de faţă se situează în cadrul infracţiunii. Am observat astfel, că aceste cauze sunt sistematizate în literatura de specialitate, în jurul celor trei trăsături esenţiale ale infracţiunii, aşa cum sunt definite în art. 17 din Codul penal în vigoare: fapta care prezintă pericol social, vinovăţia şi prevederea faptei de legea penală. Aşadar, există cauze care înlătură caracterul penal al faptei prin aceea că exclud pericolul social, cauze care înlătură caracterul penal al faptei prin acea că exclud vinovăţia şi cauze care înlătură caracterul penal al faptei deoarece exclud trăsătura referitoare la prevederea faptei de legea penală. Această sistematizare, deşi bazată pe dispoziţiile legale, păstrează, totuşi, un caracter convenţional, relativ, fiecare din categoriile de cauze enumerate având ca efect înlăturarea respective trăsături esenţiale numai ca preponderenţă, nu ca exclusivitate.
Pretul nostru: Lei (Ron) 240.00
|
|
După cum am reţinut pe parcursul studiului de faţă pentru cei care nu-şi conformează conduita dispoziţiilor normelor penale săvârşind faptele interzise, restabilirea ordinii de drept încălcate şi realizarea implicit a ordinii de drept are loc prin constrângere în cadrul unui raport juridic penal de conflict. Cu toate acestea, legea penală prevede anumite situaţii care nu mai fac necesară tragerea la răspundere penală. Aşadar, este posibil ca în anumite cazuri, prin voinţa legiuitorului, în interesul apărării sociale, răspunderea penală să fie înlăturată. După cum am reţinut, înlăturarea răspunderii penale este un act de voinţă al legiuitorului determinat de anumite fenomene sau date ale realităţii care fac ca utilitatea socială a răspunderii penale să fie se diminueze sau chiar să dispară. Aceste fenomene sau date ale realităţii (stări, situaţii etc.) sunt: scurgerea unui anumit timp de la săvârşirea infracţiunii până la prinderea infractorului şi tragerea la răspundere penală a acestuia; prin trecerea timpului stingându-se rezonanţa socială a infracţiunii, dispărând sentimentul de insecuritate socială şi implicit necesitatea restabilirii ordinii juridice; producerea unor anumite schimbări social politice care l-au determinat pe legiuitor să nu mai considere necesară tragerea la răspundere penală pentru anumite infracţiuni care au fost săvârşite în trecut; existenţa anumitor relaţii între infractor şi victimă care determină partea vătămată să nu mai depună plângere sau dacă a depus-o să o retragă, ori să se împace în cazul săvârşirii anumitor infracţiuni. Toate aceste fenomene şi date ale realităţii au stat la baza elaborării unor instituţii de drept penal de sine stătătoare cunoscute sub denumire de cauze care înlătură răspunderea penală. Cauzele care înlătură răspunderea penală, nu privesc caracterul penal al faptei, aceasta rămâne infracţiune şi constituie temei pentru răspunderea penală. De aceea ele nu trebuie să fie confundate cu cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. Ele nu ar trebui confundate nici cu cauzele care înlătură pedeapsa (cauzele generale şi speciale) şi care nu influenţează nici caracterul penal al faptei, nici răspunderea penală, ci numai pedeapsa. În contextul precizărilor făcute reţinem că, aşa cum se arată în literatura juridică de specialitate, cauzele care înlătură răspunderea penală reprezintă acele stări, situaţii, împrejurări, posterioare săvârşirii infracţiunii, reglementate de lege, în prezenţa cărora se stinge raportul juridic penal de conflict, se stinge dreptul statului de a aplica o sancţiune. Cauzele care înlătură răspunderea penală sunt în mod explicit prevăzute în Codul penal în vigoare, Partea generală, Titlul VII, acestea fiind: amnistia; prescripţia; lipsa plângerii prealabile şi retragerea acesteia; împăcarea părţilor. Având în vedere locul unde sunt reglementate (partea generală a Codului penal) reţinem că dispoziţiile de mai sus au o aplicabilitate generală şi sunt incidente în cazul tuturor infracţiunilor prevăzute în Codul penal şi legile speciale.
Pretul nostru: Lei (Ron) 280.00
|
|
PRET VECHI: 95 RON
PRET NOU: 76 RON REDUCERE: 20% (19 RON) DREPT PENAL. Sinteze pentru pregatirea examenului de admitere si definitivare in profesia de avocat (Autori: Av. Eduard Dragomir, Av. Roxana Paliță) - EDITIA A III-A, Editura Nomina Lex, București, 2011.
Pretul nostru: Lei (Ron) 76.00
|
NOTĂ JURIDICĂ (RESPECTAREA DREPTURILOR DE AUTOR) Drepturile de autor (drepturile de copyright) asupra cartilor in format clasic (tiparit), asupra manualelor, asupra ebook-urilor (cărţilor/lucrărilor în format electronic) sau oricăror alte materiale, articole, documentatii, studii etc. publicate pe portalulwww.lucrari.ro În conformitate cu dispozitiile Legii nr. 8/1996, cu modificările și completările ulterioare, drepturile de autor asupra asupra cartilor in format clasic (tiparit), asupra manualelor, asupra ebook-urilor (cărţilor/lucrărilor în format electronic) sau oricăror alte materiale, articole, documentatii, studii etc. publicate pe site-ul www.lucrari.ro aparțin creatorului sau creatorilor lor, respectiv editurilor care funcţionează în cadrul societăţii noastre, colectivului de redacţie, ori editurilor sau autorilor parteneri. Toate drepturile sunt rezervate acestora! Lucrările prezentate pe site-ul nostru (prin "lucrari" înţelegându-se orice material publicat, fie el carte clasica, manual, ebook, studiu, material, referat etc.) nici în tot, nici în parte, NU pot fi copiate, reproduse, traduse, arhivate sau transmise sub nicio formă şi prin niciun fel de mijloace mecanice sau electronice fără acordul scris (semnat si stampilat) al creatorului respectivei lucrări sau companiei care detine drepturile de autor. Este interzisă, de asemenea, chiar şi după achiziţionare, publicarea lucrărilor pe diverse site-uri tip bază de documente (gen scribd.com sau altele asemănătoare), pe site-uri de socializare sau pe orice alte suporturi, fără un acord scris. Drepturile de distribuţie, atât în România, cât și în străinătate, aparțin în exclusivitate autorilor lucrărilor sau companiilor producătoare. În cazul în care descoperiţi că persoane rău intenţionate au încălcat drepturile de autor, vă rugăm să ne anunţaţi folosind telefoanele de contact sau adresa de email, iar noi vom lua în cel mai scurt timp măsurile legale ce se impun de la caz, la caz. Pentru că vrem să încurajăm respectarea drepturilor de autor pe internet, fiecărei persoane care descoperă un abuz în sensul celor menţionate mai sus, îi vom oferi gratuit o carte tipărită din stocul nostru! Pentru mai multe detalii privind drepturile de autor, accesati termenii si conditiile de colaborare! ÎNTREBĂRI FRECVENTE 1. Cine a elaborat (conceput) lucrările prezentate pe site-ul www.lucrări.ro? Toate lucrările in format tiparit şi/sau ebook, prezentate pe site-urile grupului nostru editorial, sunt concepute fie în redacţiile editurilor noastre, prin specialişti din diverse domenii de activitate - avocaţi, jurişti, economişti, ingineri etc., în decursul a peste 10 ani de activitate, fie de societăţile partenere, în special edituri de prestigiu axate pe domeniile juridic, economic, agricol, dar şi din alte ramuri de activitate. Nu expunem spre vânzare lucrări fără a respecta termenii şi condiţiile contractuale impuse de partenerii nostri ori fără respectarea legislaţiei în vigoare! De asemenea, pentru că nu de puţine ori s-a întâmplat să fim întrebaţi de către clienţi, facem precizarea că nu oferim la schimb lucrări din stocul nostru! 2. În ce format se predau lucrările comandate? Lucrările prezentate pe site-urile companiei noastre se predau fie în format tipărit, fie în format şi tipărit şi electronic, ori numai electronic (pe CD, în format Word şi/sau PDF), în funcţie de specificaţiile tehnice indicate pe pagina de prezentare a fiecărui produs. 3. Care este termenul de livrare al lucrărilor? Atât lucrările tipărite, cât şi lucrarile în format electronic se livrează, în măsura în care sunt pe stoc, în termen de cca. 2-5 zile lucrătoare, în funcţie de modalitatea de transport aleasă de dvs. (Servicii de transport rapid sau normal). Comenzile care nu pot fi onorate intr-un timp rezonabil datorita lipsei produselor din stoc, vor fi anulate si vom trimite, prin email, notificare catre client despre situatia apărută. Astfel de momente se pot ivi oricand, spre exemplu, din cauza epuizării lucrărilor solicitate la partenerii nostri contractuali (producatori, furnizori etc.). 4. În ce scop pot folosi o lucrare publicată pe site-ul dvs.? Lucrările publicate pe site-ul nostru se pot folosi în orice scop, atât timp cât se respectă legislaţia în vigoare privind drepturile de autor. Spre exemplu, se pot folosi, ca şi orice carte, ca sursă de documentare sau ca material educativ pentru aprofundarea unui anumit domeniu sau temă; se pot folosi la elaborarea propriilor lucrări, articole, referate etc. necesare în procesul educaţional; se pot folosi chiar si citate din lucrări, dar, bineînţeles, cu specificarea sursei de documentare. 5. Pot folosi o lucrare de pe site-ul dvs. ca şi lucrare de licenţă, de disertaţie sau de doctorat ? NU, nu puteti folosi ca atare lucrările prezentate pe site-ul nostru ca lucrări de licenţă, disertaţie, doctorat etc. pentru că, în primul rând, aţi încălca drepturile de autor. Puteţi însă folosi lucrările editate de noi ca principală sursă de documentare, cu condiţia să specificaţi sursa, în notele de subsol, care trebuie să cuprindă: numele autorului lucrării, titlul lucrării, editura producătoare, anul editării şi pagina. De asemenea, lucrarea utilizată trebuie trecută la bibliografia finală a lucrării dvs. În al doilea rând, Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 (publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 10 ianuarie 2011) interzice expres vânzarea/cumpărarea de lucrări de licenţă, disertaţie, doctorat sau alte asemenea lucrări ştiinţifice, prin dispoziţiile art. 143 alin. (5) stipulând că: "Este interzisă comercializarea de lucrări ştiinţifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor al unei lucrări de licenţă, de diplomă, de disertaţie sau de doctorat". Totodată noua lege a impus sancţiuni severe atât pentru cei care cumpără astfel de lucrări gata făcute cât şi pentru cadrele didactice, care nu se preocupă de asigurarea originalităţii lucrărilor pe care le coordonează. În aceste condiţii putem să formulăm şi câteva SFATURI şi/sau AVANTAJE: 1. Nu riscaţi exmatricularea sau alte sancţiuni cumpărând, spre exemplu, o lucrare de licenta gata facută, când puteţi să vă procuraţi foarte uşor cărţi şi alte documentaţii necesare concepute de profesionişti şi să vă elaboraţi singuri lucrările, asigurând astfel originalitatea muncii dvs. şi fără să riscaţi absolut nimic! Mai mult decât atât, aveţi şi avantajul că, la final, veţi şti ce aţi scris în propria lucrare şi veţi fi mai bine pregătit în vederea susţinerii acesteia. 2. Elaborând singuri proiectele veţi avea şi garanţia că ce aţi scris este corect, atât din punct de vedere noţional, gramatical etc., cât şi sub aspectul legislaţiei în vigoare! Cu titlu de exemplu, vă amintim că în cazul lucrărilor juridice, veţi găsi de vânzare pe internet fel şi fel de lucrări elaborate de neprofesionisti, redactate fără a se ţine cont de legislaţia în vigoare care în România este într-o continuă schimbare. În aceste condiţii cel mai bine este să folosiţi surse de încredere şi să verificaţi personal schimbările legislative! 3. Elaborând singuri lucrările veți evita încălcarea drepturilor de autor, dacă avem aici în vedere că majoritatea site-urilor care vând lucrări de licență, diplomă, disertație sau doctorat funcționează ilegal, prin punerea în vânzare fără niciun drept, a unor lucrări elaborate de alte persoane şi "adunate" de la profesori, secretariatele facultăţilor, centrele de copiere sau chiar de la firmele care asigură copertarea lucrărilor. Pentru mai multe detalii privind modul de elaborare al unor lucrări de ştiinţifice puteţi consulta ghidul de redactare şi tehnoredactare a unei lucrări ştiinţifice!
|
Recent vizualizate
Pretul nostru: |
Lei (Ron) 290.00 |
|